Cenzură ungară în presa maghiară din România

Cenzură ungară în presa maghiară din România

 „În comunism e permisă doar presa liberă. Cealaltă e interzisă”, spunea scriitorul rus M. Volpin. Dar în democraţie? Întrebarea vine ca o consecinţă a evenimentelor cel puţin ciudate din ultima perioadă, şi anume închiderea unui săptămânal  de limbă maghiară şi demiterea unor ziarişti de la portalul de ştiri maszol.ro. Motivul? Oficial: probleme de ordin financiar. Neoficial: cenzura. Guvernul Orbán nu suportă critica! „Există ameninţare când omul se teme şi colegii lui se tem” (Sipos Zoltán, ziarist)

A fost odată un „Népszabadság”

În toamna anului trecut publicul cititor din Ungaria a aflat cu stupoare că de pe o zi pe alta, cel mai vechi cotidian  „Népszabadság” a fost închis. Într-o zi de 8 octombrie 2016, dimineaţa, a apărut ediţia tipărită, urmată de anunţul sec că se închide ziarul, iar peste câteva ore a dispărut şi varianta on-line. Explicaţia: „Libertatea poporului” din motive financiare îşi suspendă temporar apariţia. Potrivit unor surse de încredere este vorba de mai mult decât de probleme financiare.  La mijloc ar fi interese politice serioase. „Desigur nu avem dovezi concrete, cum nu avem nici despre cine şi când i-a atras atenţia proprietarului Mediaworks că ar fi timpul să închidă Népszabadság”, scrie blog.hu.

A fost odată un „Erdélyi Riport”

Opinia publică nici nu digerase bine ştirea despre „Népszabadság”, când au început să circule zvonuri despre închiderea unui săptămânal de limba maghiară din România: „Erdélyi Riport”, prescurtat ER. „Totuşi ce motive am avea să credem că închiderea unei publicaţii în România ar avea circumstanţe asemănătoare cu cele ale închiderii săptămânalului din Ungaria? De ce ar trebui să ne gândim imediat la mişmaşurile lui Fidesz?”, se întreabă acelaşi blog.hu.

După o apariţie în variantă printată, începând  cu 2015, ER,  săptămânalul editat de UDMR a fost preluat de Fundaţia Progress, la început condusă de Nagy Zoltán, iar din primăvara lui 2016 de soţia acestuia, de Nagy Debreczeni Hajnalka. Deşi nu s-a vorbit niciodată despre probleme financiare sau de necesitatea de a face unele economii, în 19 decembrie anul trecut redactorul-şef a fost anunţat telefonic că urmează închiderea ziarului, din motive financiare.

Interese media în Ardeal

Facem o paranteză pentru a înţelege motivele financiare atât de des invocate. Ziaristul Sipos Zoltán, fondatorul siteului „Ardealul Transparent” explică într-un interviu: „În Ardeal  avem 2-3 interese media. Unul e trustul de presă al Guvernului ungar, grupul Székelyhon, care editează un şir întreg de cotidiane şi un site, după câte ştiu cel mai accesat site  maghiar din Ardeal. Este finanţat de fundaţia „Pentru presa maghiară de dincolo de graniţe”, în mare parte din banii firmei Szerencsejáték Zrt (Jocuri de noroc). Celălalt mare trust media este UDMR prin editurile şi organizaţiile civile legate de ea. De exemplu, maszol.ro, editat de Fundaţia Progress, este o fundaţie apropiată Uniunii. Al treilea organ important este Transindex. Pe lângă asta desigur există media publice, dar trebuie văzut că fiecare persoană în funcţie de conducere este cumva în legătură cu UDMR”.

De unde vin banii

Publicaţiile susţinute de Fidesz primesc, începând din 2010, sute de mii de euro anual, de la firme şi instituţii de stat din Ungaria. În perioada când s-au răcit relaţiile între UDMR şi guvernul Orban 2, Fidesz a băgat bani serioşi în adversarii politici ai UDMR, mai ales în Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, în Partidul Popular Maghiar şi într-o mai mică măsură în Partidul Civic Maghiar. În 2014, văzând că nu s-a reuşit distrugerea dominaţiei UDMR, s-a trecut la concilierea părţilor. Fidesz care eticheta nu demult UDMR ca fiind „trădător de ţară”, în campania 2016 îndemna maghiarimea din Ardeal să voteze cu UDMR. Dacă înainte se controlau reciproc, după conciliere s-au schimbat datele problemei. Sursele financiare fiind limitate, presa maghiară din Ardeal depinde şi mai tare de sponsori.

După alegerile din 11 decembrie…

…a început un proces de reducere la tăcere a jurnaliştilor incomozi….

…şi la închiderea unui portal de orientare liberală. Aşa se explică nepublicarea unui articol semnat de Gál Mária de maszol.ro. În acest articol ziarista critica îndemnul ministrului de externe ungar adresat diplomaţilor maghiari de a nu sărbători ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României.

Cenzura teleghidată de la Budapesta

În cadrul unei emisiuni în limba maghiară a Redacţiei Minorităţi aparţinând radioului public, Gál Mária, autoarea articolului care a fost oprit de la publicare, a afirmat că se poate presupune că cenzura este teleghidată de la Budapesta. Această opinie a fost confirmată şi de către jurnalistul Sipos Zoltán, care a declarat într-o postare pe facebook că a participat „la o discuţie, unde – e adevărat că numai cu jumătate de gură –  s-a afirmat că în anumite lucruri trebuie cedat, şi atunci totul va fi în ordine, vom fi lăsaţi în pace şi se poate înota pe siajul UDMR. De atunci a devenit clar (cel puţin pentru mine) că, nu numai că nu ne lasă în pace, ci trebuie să cedăm în continuu. Şi când ai executat deja toate ordinele, atunci eşti aruncat”.

Presiunea coaliţiei Fidesz-KDNP

Surse din redacţia maszol.ro au declarat pentru Rador că decizia de a elimina oamenii incomozi Budapestei şi de a desfiinţa publicaţia de orientare liberală Erdélyi Riport, s-a făcut la presiunea coaliţiei Fidesz-KDNP (Partidul Democrat Creştin Popular). „În ceea ce priveşte pe doi dintre angajaţi, aceştia au fost amintiţi nominal de către mesagerii partidelor maghiare. Această măsură a fost decisă încă din această vară, dar s-a aşteptat cu executarea ei până acum, ca nu cumva să afecteze rezultatul UDMR la alegerile generale”.

Nota de plată a sosit!

Guvernul maghiar sprijină nenumărate instituţii ale minorităţii maghiare din  Transilvania, iar acum a trimis nota de plată. Acele instituţii media care sunt în proprietatea sau sub influenţa UDMR şi critică regimul Orbán, trebuie închise sau transformate ideologic, este de părere şi filozoful şi publicistul Tamás Gáspár Miklós. „…este fără precedent în toată perioada sorții noastre de minoritari ceea ce acum şi aici se întâmplă, adică recroirea, subordonarea presei maghiare din România intereselor puterii din Ungaria, cenzura abia mascată şi finalul acestui proces încă nu se vede, confiscarea probabil că va continua”, a scris, într-un eseu, sociologul Magyari Nándor László, transmis la radio pe 2 ianuarie.

Portalul Kettős Mérce din Ungaria (Dubla măsură), în articolul intitulat: „Fidesz a închis şi în Transilvania un ziar?” scrie, invocând două surse nenominalizate, că dispoziţia privind închiderea ziarului a venit de la Budapesta, iar UDMR – care a fost sprijinită în campania electorală de Fidesz – a executat ordinul. Situaţie nemaiîntâlnită. Guvernarea maghiară de orientare de dreapta a reuşit să închidă ziare sau să cenzureze doar pe teritoriul României.

Presiuni în redacţia  ER

Ágoston Hugó, fost redactor de rubrică de opinii iniţiată şi susţinută de el în ER, povestea pe facebook: „Ca redactor al rubricii, de o bună vreme simţeam presiunea politică exercitată asupra portalului şi am fost deranjat de faptul că – cel puţin în timpul campaniei – rubrica a fost condusă deasupra capului meu, de către directorul fundaţiei, Nagy Debreczeni Hajnalka. M-au deranjat şi ameninţările, dar mai mult, m-a deranjat faptul că în ultima vreme ni s-a impus despre ce sau despre cine să nu scriem, dar ni s-au indicat şi ce subiecte politice trebuie să  prelucrăm şi cum să le abordăm”.

Apoi a venit anunţul…

… că nu i se mai prelungeşte contractul de colaborare începând cu 1 ianuarie 2017.  Şi colegii lui au fost înştiinţaţi pe e-mail despre suspendarea ziarului. Redacţia a emis un comunicat pe 29 decembrie şi a anunţat că se caută sponsori pentru că toţi cei din redacţie vor să lucreze pro bono, pe site. La iniţiativa poetului Demény Péter s-a pornit o petiţie pentru revizuirea deciziei asupra redacţiei ER. Poetul care avea contract cu siteul maszol.ro şi-a dat demisia.

Nici maszol.ro şi nici ER nu sunt  independente

Ce ştim despre Fundaţia Progress? Această fundaţie nu are pagină web. Nagy Debreczeni Hajnalka a fost la conducerea fundaţiei începând din luna mai a anului 2016. Împreună cu soţul ei, Nagy Zoltán, şeful de cabinet al UDMR fac parte din cercul restrâns al preşedintelui Kelemen Hunor. Aşa se explică modul cum a ajuns Debreceni în consiliul director al televiziunii publice, şi asta o fi explicaţia şi pentru cum a scăpat când s-a aflat că radioul public a angajat-o cu un salariu mare fără să fi prestat nicio activitate. După cum se vorbeşte, Nagy Debreczeni Hajnalka este cauza conflictelor interne. Nimeni nu are o părere bună despre ea. „Ce părere să am? E o fantomă”, afirmă şi jurnalista Boróka Parászka.

Fundaţia Progress a fost înregistrată în 2000 pe adresa str. Republicii, nr.60, din Cluj-Napoca. Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe venitul fundaţiei a fost 122 de mii de euro (551.877 de lei). Această sumă corespunde ca mărime cu datele deţinute de Átlátszó Erdély (Ardealul Transparent), potrivit cărora în 2015 UDMR a plătit de la Biroul Relaţiilor  Interetnice ca sponsorizare guvernamentală 497 de mii de lei (110 mii de forinţi) Fundaţiei Progress. Asta înseamnă că Fundaţia Progress editează maszol.ro şi ER din banii guvernamentali alocaţi anual pentru maghiarimea din Ardeal. Asta mai înseamnă că nici maszol.ro şi nici ER nu sunt  independente. Ele au fost difuzorul oficial al UDMR.

Urmează organizaţiile societăţii civile

Orice organizație a societății civile care primește finanțare de la miliardarul George Soros ar trebui „alungată” din Ungaria, a afirmat recent un vicepreședinte al partidului de guvernământ Fidesz, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Orban a spus că organizații ale societății civile primesc fonduri străine pentru a „coordona fluxurile de refugiați și pentru a impulsiona imigrația”. Orban a declarat în decembrie pentru site-ul 888.hu că Soros va fi „alungat” din fiecare țară europeană și că ONG-urile vor fi verificate pentru a se vedea ce interese reprezintă.

Ce spune Nagy Debreczeni Hajnalka

Într-un interviu publicat pe transindex, preşedintele Fundaţiei Progress a vorbit despre problemele legate de ER. În afară de angajatul care se ocupa de problemele administrative toţi ceilalţi erau cu contract de colaborare, fiind pensionari sau fiind angajaţi în altă parte. Nu a ajuns niciun ziarist pe stradă. Vorbind despre istoria publicaţiei, Debreceni a amintit că în momentul în care a scăzut vânzarea sub 1.000 de exemplare, s-a trecut pe varianta on-line, dar după un an nu s-a constatat  nicio îmbunătăţire. Zilnic 129 -530 de cititori au  accesat site-ul! Nu au încheiat niciun contract de publicitate, deci nu este vorba de venituri. Din bugetul de 162.000 de lei mare parte, 115.000 de lei, erau pentru cheltuieli salariale. Despre Ágoston Hugó, de 73 de ani, cu tot respectul a afirmat că întinerirea echipei a necesitat renunţarea la serviciile lui.
„Teoria conspiraţiei pornite despre ER este de-a dreptul hilară. Suspendarea după cum am mai spus se datorează celor 129 de cititori. (…) Repet. Erdélyi Riport nu s-a închis. Asta doar vechii colaboratori afirmă. Adevărul este că editura a decis să-l suspende. Ceea ce priveşte timeingul, cum se apropia sfârşitul de an, am considerat corect să anunţ din timp, crezând că pentru toţi e important un câştig în plus”, a spus Debreczeni, care din motive personale şi-a dat demisia din funcţia de consilier de comunicare de lângă preşedintele Kelemen Hunor.

Ce spun jurnaliştii mureşeni

„Ce să vă zic? Zvonuri circulă, dar date, informaţii verificate nu prea sunt. În radio eu nu m-am întâlnit cu semne sau încercări de cenzură – deşi lucrez pe subiecte grele. În presa scrisă m-am întâlnit. Eu nu am primit nimic din partea fundaţiei Progress, dar nici nu funcţionează siteul ER. Am pornit un blog public, acolo continuăm activitatea voluntar, ca semn de protest şi pentru că suntem ataşaţi de acest proiect socio-cultural. Partidul Fidesz are o legătură strânsă cu UDMR, este un susţinător important din punct de vedere financiar. Dovezi nu prea am, dar aşa-s legăturile. Eu am publicat o critică asupra poziţiei guvernului ungar chiar în Ungaria, într-o revistă de opoziţie. M-am întâlnit cu cenzura când am criticat campania anti-gay derulată de primarul sătmărean, Kereskényi Sándor.  Sau când am scris despre campania xenofobă a guvernului ungar. Am fost ameninţată chiar şi cu moartea când am scris despre extremiştii de dreapta din Ungaria. Deci experienţe neplăcute am.

Acuma a venit timpul organizaţiilor civile. Un reprezentant al guvernului ungar a declarat că organizaţiile civile trebuie să fie nimicite! E un proces similar cu ceea ce se întâmplă şi în Turcia. Sincer să fiu nu ştiu ce se întâmplă acum şi nici nu mă interesează. Mai bine aşa, fără niciun suport politic. Interesant e că am primit un mesaj clar de suport chiar şi din partea „udemeriştilor”. Petiţia pentru ER a fost semnată şi de ei. Pentru Fidesz n-are importanţă ce se întâmplă aici, dacă este sau nu la putere UDMR. Important e cum sunt mobilizaţi cetăţenii cu dubla cetăţenie şi cu drept de vot în Ungaria”, mi-a  explicat Boróka Parászka, de la Radio Tîrgu Mureş.

Nu a primit nimic în scris

„Am lucrat pe bază de contract încheiat pe un an de zile şi reînnoit  apoi, din octombrie 2015 până pe 1 ianuarie, când ni s-a transmis verbal că nu ni se mai prelungeşte contractul. Nu am primit nimic în scris şi nu ştiu nici măcar dacă vom primi drepturile pe decembrie”, a spus Bögözi Attila, fost colaborator la ER.

 Erika MĂRGINEAN

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.