Ciborium gotic transilvan din anul 1400, extrem de rar, achiziţionat de Muzeul Judeţean Mureş

Muzeul Judeţean Mureş a reuşit să achiziţioneze, de la o casă de licitaţii din străinătate, un ciborium gotic transilvan din anul 1400, o piesă extrem de rară pentru care a plătit suma de 22.000 de euro.

Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că acest obiect bisericesc specific Bisericii Catolice din Evul Mediu face parte dintr-o achiziţie mai amplă de obiecte de patrimoniu, care cuprinde 30 piese rare şi extrem de rare, pentru care Consiliul Judeţean Mureş a plătit în total suma de 60.000 de euro.

‘Avem o piesă de patrimoniu, foarte rară, care am considerat că trebuie să revină în România, este vorba de un ciborium gotic din 1400, care foarte probabil a plecat din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, posibil din zona Bistriţa. Încă nu ştim locul de provenienţă, cercetăm de unde provine, care comunitate l-a folosit. Ciboriumul este un obiect bisericesc care se folosea în Evul Mediu pentru păstrarea ostiei – ostia fiind sfinţită şi evident trebuia un vas propriu pentru păstrarea acesteia, pentru Cina cea de Taină. Această piesă este produsă foarte probabil într-un atelier transilvan, este confecţionată din plăci de cupru aurit. Este obiect bisericesc specific Bisericii Catolice din Evul Mediu, este o piesă extrem de rară, sunt doar câteva piese păstrate în România. Personal cunosc foarte puţin dintre ele, având în vedere că muzeele din România nu şi-au publicat tezaurul. Din acest punct de vedere ar fi de dorit ca fiecare muzeu să îşi publice măcar tezaurul, unde există multe piese inedite’, a spus Soos Zoltan.

El a precizat că este în curs de stabilire locul de provenienţă al ciboriumului şi urmează să fie publicat în catalogul cu achiziţiile muzeale din ultimii patru ani – ce va apărea în luna martie – în care acest obiect va primi un loc distins.

‘În total au fost achiziţionate 30 de piese, în valoare totală de 60.000 de euro, cea mai valoroasă piesă fiind ciborium gotic, care a fost adjudecat la preţul de 22.000 de euro. Fondurile au fost asigurate de Consiliul Judeţean Mureş, care patronează Muzeul Judeţean. Am mai achiziţionat o piesă foarte frumoasă, o cană pentru vin sau apă, folosită pentru festivităţi mai selecte, este o cană din argint şi aurită parţial, cu un decor vegetal foarte bogat, tipic renaşterii transilvane, cu motive vegetale – frunze, lalele, garoafe, are o toartă frumos decorată. Aici cunoaştem meşterul, Paulus Roth din Braşov, confecţionată în 1680. Urmează să vedem cine a fost proprietarul iniţial şi cum a ajuns în secolul XXI. Este foarte important că aceste piese revin în România şi vom întregi patrimoniul cultural naţional. Aceasta ar trebui să fie menirea muzeelor. Mai avem o piesă de Sibiu, din 1752, foarte rară. Are un decor floral tipic care se regăseşte în etnografia de secol XIX, care provine din cultura orăşenească din secolul al XVIII-lea. În România nu am mai văzut aşa ceva. (…) Piesele provin din patrimoniul transilvan, fac parte din patrimoniul cultural naţional şi cred că au fost duse din ţară în anii 80-90 şi încercăm să recuperăm pe cât se poate. Piesele mai valoroase cred că au fost duse după cel de-al doilea Război Mondial, de către comunitatea săsească’, a susţinut Soos.

Potrivit acestuia, o altă achiziţie este o cană de vin din 1823 – ceramică de Bistriţa – care a dispărut de pe piaţa de antichităţi din România, în special cele din secolele XVII-XIX.

‘Piese din ceramica de Bistriţa sunt foarte puţine, dar ce e interesant, nu există piese de asemenea dimensiune şi datate. Suntem norocoşi că la aceasta se cunoaşte originea şi provenienţa şi acesta a fost un argument în achiziţionarea lor. Aceste căni de vin erau folosite de bresle la sărbători. La Bistriţa era un puternic centru de olari din Transilvania. Zonele săseşti au zone ceramice tipice, sunt centre româneşti, maghiare, fiecare naţiune avea moda preferată, însă există şi interferenţe. Pentru români era răspândită ceramica de la Marpod şi Nemşa, la saşi Drăuşeni, Saschiz, Chirpăr, care de asemenea a devenit o raritate. Ceramica de Chirpăr este fabricată cu precădere în secolul XVIII, Drăuşeni, Caţa, dar Chirpăr, Bistriţa sunt foarte rare’, a afirmat directorul Muzeului Judeţean Mureş.

Soos Zoltan a mai precizat că printre achiziţiile recente se regăsesc şi două căni de cositor, care predominant sunt fabricate în Braşov, Sighişoara, Sibiu – o cană din 1611 căreia i se cunoaşte şi proprietarul şi una din secolul al XVI-lea.

‘Aceasta era o piesă care am spus că merită evidenţiată într-o colecţie muzeală românească, având în vedere că îi cunoaştem şi locul de producţie, şi proprietarul. Am mai achiziţionat o cană de costitor de secol XVI, care este un fel de butelie, la un preţ foarte avantajos, având în vedere că în secolul XVII i s-a alipit o toartă, dar partea inferioară este destul de rară, cu decorurile unor figuri de sfinţi şi regi. Este tipic pentru Renaştere, piesa provine din Transilvania şi am considerat că e oportună achiziţia acestor piese’, a susţinut Soos.

El a mai spus că printre achiziţii se numără şi două harţi ale Transilvaniei, care vor fi în expoziţia Primăriei vechi din Cetatea Târgu Mureş, una din 1570, cealaltă din perioada 1670-1680.

AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.