Cine a furat drapelul de luptă al clasei a X-a G de la Papiu?

 

Mă simt datoare să vă explic acest titlu destul de neobișnuit. Accesul cu cartelă în renumitul colegiu târgumureșean, Papiu, precum și vestea desființării clasei cu pricina, m-au dus cu gândul la pierderea drapelului de luptă! Ceea ce s-a întâmplat la colegiul A. Papiu Ilarian, un caz fără precedent după câte știu, asta înseamnă!

 

Și acum să derulăm filmul evenimentelor

 

Cu o săptămână în urmă, după închiderea ediției, am primit la redacție o scrisoare intitulată „O palmă peste obrazul învățământului în limba germană”, semnată de Nendrean Emilia. Am convenit ca să lăsăm subiectul pe săptămâna viitoare. O scrisoare însă – cu conținut identic – a fost publicată marți, în cotidianul Cuvântul Liber. Miercuri a venit replica din partea unui membru în Consiliul de Administrație al școlii, urmată de încă o replică, toate publicate fără alte comentarii pe siteul cotidianului. Și astfel am ajuns în data de 14 februarie, când subiectul a fost publicat și pe siteul Radio Tîrgu Mureș.

 

Să ascultăm părțile

 

Ca să arătăm tot adevărul, trebuie să spunem că potrivit datelor comunicate de Direcția Județeană de Statistică Mureș în 2002, în oraș s-au declarat etnici germani 304 persoane, iar după datele recensământului finalizate în 2012, în Tîrgu Mureș mai erau 202 germani. De aici rezultă că și numărul copiilor nativ – germani este mai mic. A devenit o obișnuință ca din dorința de a obține mai ușor un loc de muncă peste hotare și copiii de altă etnie să urmeze liceul la secția germană. De altfel, dorința lor este absolut justificată, dreptul la educație fiind consfințit de constituție.

Prof. Ioan Macarie, inspector școlar general IȘJ Mureș

 

Cu toate că an de an numărul celor care aleg secția germană de la Papiu este tot mai mic, tot nu s-a pus problema desființării secției germane. Mai trebuie spus că nu e o secție germană propriu-zisă, din lipsă de profesori vorbitori de germană. În clasa a IX –a elevii au patru ore de germană, în a X-a doar 3, doar la geografie mai au un profesor care predă în germană, în rest toate materiile sunt predate în limba română. „Am aprobat 28 de locuri pentru clasa a IX-a și la toamnă, să sperăm că vor fi măcar 20 de doritori. Nu se pune problema să se desființeze secția germană la Papiu, deși de ani de zile clasele IX- XII au un efectiv la limită sau sub limita legală. Momentan, în clasa a XI-a sunt 18 copii, în a XII-a doar 6, dar e ultimul an, însă cu un elev sau doi, cum s-a întâmplat la a X-a G nu se poate face școală”, a explicat inspectorul școlar general Ioan Macarie. „Am anunțat concurs pentru posturi la titularizare, nu sunt candidați. Aș propune ca soluție înființarea unor clase bilingve sau de germană intensiv, așa cum e intensiv engleză sau franceză. Ar trebui mai multă implicare din partea Forumului German, mai mult interes. E drept că din 1.205 copii din cele patru unități școlare din județ doar 4-5 dacă sunt de etnie germană. Dar se cere învățământ în limba germană. La grădinița din cadrul Gimnaziului „Schiller” avem două grupe de germană cu 60 de copii, la clasa primară sunt 20”, a completat generalul.

 

Ce s-a întâmplat cu clasa a X-a G?

 

Clasa a X-a G a fost desființată la cererea părinților și a elevilor. „Așa cum am spus, e un drept constituțional dreptul la învățătură. Așa cum au dreptul să se înscrie la o școală, au dreptul și să se transfere copiii de la o secție la alta, dând la nevoie examene de diferență. Nu pot fi ținuți cu forța. Dar nici nu se pot face ore cu doi elevi sau doar cu unul singur”, a precizat inspectorul.

Directoarea școlii, Cristina Someșan

 

Nu am reușit să obțin răspunsul ei la întrebările mele, așa că voi cita din declarația dată la Radio Tîrgu Mureș. Faptul că, elevii care termină gimnaziul „Friedrich Schiller” din Tîrgu Mureș sau Gimnaziul „Augustin Maior” din Reghin pot intra la secția germană la „Papiu”, face ca această clasă să nu fie triată pe medii și-n limita numărului de locuri, așa cum se întâmplă la secția română. Elevii care au potențial și ar dori să învețe într-un colectiv la nivelul pe care simt ei că-l pot atinge, pot cere transferul la alt profil, dar schimbarea profilului presupune vreo șapte examene de diferență. Și aici încep problemele. Elevul poate merge audient în clasa respectivă până dă examenele, dar dacă pică examenul trebuie să revină în clasa în care a fost. Dacă nu mai există clasa, profesorul mai are normă sau nu? Cum se face contractul de încadrare al profesorului? Consiliul de Administrație hotărește, dar acest consiliu nu este organ juridic, a explicat prof. Someșan.

Prof. Petru Istrate, ( ex-)dirigentele clasei a X-a G

 

Cel mai în temă să ne spună ce s-a întâmplat cu clasa al cărei diriginte era încă zilele trecute, prof. Petru Istrate ne-a spus: „A fost dorința elevilor de a se transfera. Habar n-am ce a fost în capul lor și al părinților. Noi am ajuns ca profesori să depindem, adică catedrele noastre, de mofturile de moment ale elevilor și părinților”. Întrebarea mea despre modul de a fi tratată secția germană în școală, negăsind mai nimic pe siteul școlii despre aceasta, domnul profesor s-a supărat.  „Stimată doamnă, eu nu fac presupuneri și nici nu dau interviuri prin telefon, mă bucură interesul dvs dar, vă repet, nu știu și probabil, dacă sunteți interesată (ar trebui) să luați legătura cu elevii și părinții dânșilor”. Am mai pus o întrebare despre profesorii care au rămas fără obiectul muncii. „Sunt bine, sunt pe secția română”, mi-a răspuns dirigintele, subliniind că situația „e ok”, nu e prea gravă. Dacă mi-a mers, am mai forțat nota întrebându-l dacă e adevărat ce se spune despre acești elevi că ar fi cei mai slabi din școală. „Nu doamnă. Elevii sunt buni, de aceea sunt acum la secția română”, a fost ultima remarcă a profesorului rămas fără clasa pe care o păstorea.

 

Să ascultăm părinții

 

Elevii fiind minori nu dau declarații, așa că îi întrebăm pe părinții lor. Să începem cu autoarea scrisorii. Telefonul meu a găsit-o într-o puternică stare de bulversare: „M-am simțit umilită, plimbată prin școală. Cu doi elevi în clasă mai speram că se va întâmpla ceva. Copilul meu a dorit nespus de mult să rămână la Papiu. Colegii s-au transferat, din vară șase, apoi și ceilalți. Au fost 13 la începerea primului an de liceu. Au mai plecat doi copii, fără acordul direcțiunii, la un alt liceu, pentru că acești copii își doresc să învețe și li se refuză să-și exercite acest drept într-un mod decent. Astfel, în scripte, mai existau 3 elevi din cei 5 care fuseseră luni (12 februarie) la începutul săptămânii, pe aceștia d-na director îi ține ,,sechestrați”, în sensul că nu le aprobă cererile de transfer (în mod abuziv) ca să nu desființeze o clasă gata desființată, de altfel. Câte un profesor băga capul pe ușă: voi mai sunteți aici? Și plecau. Au avut numai suplinitori, pensionari și câte un profesor. Nimănui nu-i păsa cât s-au chinuit acești copii, nu știau mai mult de Guten Tag și acum vorbesc germana. Copilul meu citește cărți în engleză și germană. Sunt copii buni. Nu-i adevărat că sunt proștii școlii….

 

Ei nu au fost implicați în activități…

 

… în Școala Altfel, în serbări, în Ziua Școlii, nimic. Au fost trimiși acasă. Când am văzut că nu se mai poate, m-am dus să depun cerere de transfer. Am plâns, e vorba de viitorul copiilor noștri. La jumătatea anului școlar să nu știi ce se întâmplă cu viitorul copiilor? Am mers la altă școală, o diferență de la cer la pământ. Oameni pe care nu i-am văzut niciodată, ne-au primit cu zâmbetul pe față, ne-au liniștit că va fi bine, să aducem dosarul de la „Papiu”. Când m-am dus cu o nouă cere de transfer mi s-a spus ce vreau cu asta, că cererea e aprobată de ieri! Atunci n-a mai vrut nici copilul să rămână la „Papiu!”, a povestit Moldovan Emilia, mama unui copil din fosta clasă a X-a G.

 

Spicuim din scrisoare:

 

– Dacă la intrarea în liceu ai 13 elevi cu medii de intrare deloc proaste, după un an rămâi cu 8 elevi și după încă un semestru rămâi cu 5, nu poți ca director să întrebi cu naivitate: ,,Ce nu vă convine, la ce materie sunteți nemulțumiți?”.

– Nimeni nu se gândește la cât efort intelectual au depus acești copii în grădiniță și în clasele primare pentru a face față procesului de învățământ într-o limbă pe care abia o descoperă. Ideea e că, la terminarea clasei a patra, meritul copiilor de la clasele cu predare în limba germană e că vorbesc fluent această limbă. Cinste cadrelor didactice din învățământul primar și preșcolar pentru această realizare.

– nimeni nu a făcut o analiză serioasă privind motivele pentru care (…) elevii părăsesc această clasă cu predare în limba germană.

– O serie de discipline cum ar fi matematica, chimia, fizica, psihologia, biologia, istoria, educația antreprenorială, educația fizică, educația muzicală și educația plastică nu se țin în limba maternă, respectiv germană, cum ar fi normal, pentru că nu există cadre specializate.

– nu și-a dat nimeni interesul în a realiza un parteneriat viabil cu parteneri educaționali din Germania pentru a impulsiona învățământul în limba germană.

– O temă de casă pentru Consiliul Local ar fi analizarea argumentelor pro și contra înființării pe viitor a unui Colegiu de Limbi Străine cu adevărat viabil. Pentru că interes din partea comunității există. Dovadă sunt grupele de grădiniță în limba germană, grupa mică, mare și mijlocie având fiecare peste 20 de copii care frecventează, și numărul de elevi din clasele primare ale Școlii Gimnaziale F.Schiller. (N.E.).

 

„Trebuie făcut ceva”

 

Spre deosebire de prima mămică, mama lui Paul e mai liniștită. Copilul a rămas în Colegiul „Papiu”, nu a trebuit să dea niciun examen de difernță fiind transferat tot la științele naturii, dar la secția română. „Noi am luat hotărârea încă din vară. De la grădiniță a învățat germana, am sperat că se va face ceva, știam că există lipsă de profesori, profesoara de germană s-a îmbolnăvit, s-a pensionat, la geografie au avut profesor bun, vorbitor de germană, atât. La celelalte materii nu. N-am vrut să ne trezim în ultimul an că nu obține Sprachdiplom. Nu am fost încântați că pleacă copiii, dar poate fi un avertisment. Trebuie făcut ceva. Un copil a plecat că nu avea rost să facă naveta de la Reghin, dacă nu se face școală în germană. O fată de la Brașov s-a transferat la „Papiu” că joacă la UMF la echipa de volei, vrea să rămână în oraș. Majoritatea copiilor au fost colegi dacă nu din grădiniță, din școala generală de la „Schiller”. Autoritățile, Forumul German, trebuie să caute o soluție să sprijine învățământul în limba germană, pentru că cerere încă există!

 

Spicuim din replică

 

„Într-adevăr nu sunt cadre didactice care să dețină competențele necesare pentru predarea tuturor materiilor în limba germană, dar atunci când copiii noștrii au optat pentru această clasă, lipsa acestor cadre didactice era cunoscută.

– anterior începerii acestui an școlar au fost contactați profesorii având competențele necesare pentru aceste clase (…) nu au avut posibilitatea sau nu au dorit să predea la clasele cu limba de predare germană.

– Consider că și elevii au obligația de a se pregăti și de a participa la cursuri, chiar dacă cea mai mare parte a materiilor se predau în limba română”. (Suciu Adriana)

 

Replică la … replică:

 

„Și atunci de ce v-ați mutat copilul din clasă? E unul din factorii care au generat situația de criză. Sunt de acord cu încercările făcute de școală, dar, cu tot respectul, au fost tardive și departe de a veni în interesul suprem al elevului. Dovadă faptul că au plecat, în continuare elevi”. (Moldovan Emilia)

Totul e bine când se termină cu bine, doar că sfârșitul nu-i aici!

 

Erika MĂRGINEAN

 

 

 

 

sursa foto prof. Petru Istrate- zi de zi

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile sunt închise.