Circuit turistic cu vestigii romane

romaniSpecialiştii de la Muzeul Judeţean Mureş au iniţiat proiectul ‘Traseul limesului Roman pe teritoriul judeţului Mureş’, prin care doresc scoaterea la suprafaţă şi includerea în circuitul turistic a castrelor auxiliare de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni şi a celor patru turnuri de pază de la Ibăneşti, Eremitu, Săcădat şi Chiherul de Jos.

‘Este un proiect iniţiat şi derulat de muzeografii de la Muzeul Judeţean Mureş (…) Pe teritoriul judeţului Mureş există un foarte vast sistem defensiv, punctul nostru forte este că ne aflăm pe graniţa de Est a provinciei Dacia şi implicit a Imperiului Roman. De aceea beneficiem de trei castre de limes de graniţă, este vorba despre Castrele de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni, care la vremea respectivă erau unite de un drum întreţinut şi folosit de către armata romană, iar, din loc în loc, de pe acest drum se ramificau nişte cărări, care duceau la turnurile romane de observaţie, care probabil existau pe două trasee, unul în avanpost – în faţa liniei de castre – şi unul mai în spate. Acest proiect încearcă să cerceteze acest sector de limes, care este destul de vast (…) şi pe măsură ce aceste puncte arheologice vor fi cercetate să fie făcute cunoscute publicului. Este vorba de publicul larg şi de comunităţile locale, nu doar pentru specialişti’, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, şefa secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man.

Potrivit acesteia, prin proiect se încearcă evidenţierea pe teren aceste obiective, în special a turnurilor de control şi de observaţii, a sectoarelor de drum roman, a vicusurilor (aşezări rurale romane – n.r.), întrucât poziţia castrelor este bine cunoscută.

Potrivit Nicoletei Man, până acum au fost realizate fotografii aeriene, s-au folosit metode moderne de identificare a unor asemenea puncte, prospecţii geomagnetice şi s-au efectuat săpături arheologice.

‘Apoi am dori ca în viitor, împreună cu autorităţile locale, să le marcăm ca şi situri arheologice aflate pe lista monumentelor istorice aceste puncte şi să creăm un traseu turistic ca orice sit arheologic care să fie vizitat (…) Proiectul acesta cu limesul roman este la nivel universal, dar ideea a fost ca noi să încercăm prin toate metodele să ajungem la acel nivel de cercetare şi cunoaştere la acel sector de limes încât să îl putem promova şi include pe lista patrimoniului UNESCO’, a precizat Man.

Arheologul Szilamer Panczel a arătat la rândul său că Muzeul Judeţean Mureş a iniţiat în cursul anului 2012 proiectul ‘Traseul limesului roman în judeţul Mureş’, care este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi de Consiliul Judeţean Mureş.

‘Scopul proiectului constă în identificarea unor noi situri arheologice care au făcut parte din limes, precum şi georeferenţierea şi cartarea celor cunoscute cu ajutorul perieghezei, arheologiei aeriene şi a metodelor de prospecţie geofizică. Prelucrarea datelor în GIS va facilita stabilirea extinderii siturilor, protejarea şi prezentarea lor. Prin popularizarea siturilor aparţinând acestui sistem defensiv antic şi implicarea comunităţii locale în conservarea lor se poate preveni distrugerea lor continuă şi se pot elabora strategii de valorificare turistică’, a arătat Panczel.

Acesta a spus că pe limes-ul de pe raza judeţului Mureş există trei castre auxiliare în apropierea cărora au existat mici aşezări (vicus) unde s-au stabilit familiile soldaţilor, dar şi negustori şi meşteşugari care deserveau nevoile armatei. Potrivit acestuia, taberele au fost legate între ele prin drumul limes-ului, care a asigurat aprovizionarea armatei şi mişcarea rapidă a trupelor.

‘Sarcina soldaţilor a fost aceea de a apăra graniţa care mergea paralel cu drumul şi a fost îndeplinită cu ajutorul unui sistem complex de turnuri de pază şi de semnalizare, respectiv prin şanţuri şi valuri de apărare. Pe lângă cele trei castre auxiliare, în cadrul proiectului vor fi prezentate publicului patru turnuri de pază care se găsesc pe teritoriul localităţilor Ibăneşti, Eremitu şi Chiherul de Jos’, a susţinut arheologul.

AGERPRES

Rich Text AreaToolbarBold (Ctrl + B)Italic (Ctrl + I)Strikethrough (Alt + Shift + D)Unordered list (Alt + Shift + U)Ordered list (Alt + Shift + O)Blockquote (Alt + Shift + Q)Align Left (Alt + Shift + L)Align Center (Alt + Shift + C)Align Right (Alt + Shift + R)Insert/edit link (Alt + Shift + A)Unlink (Alt + Shift + S)Insert More Tag (Alt + Shift + T)Toggle spellchecker (Alt + Shift + N)▼
Show/Hide Kitchen Sink (Alt + Shift + Z)
FormatFormat▼
UnderlineAlign Full (Alt + Shift + J)Select text color▼
Paste as Plain TextPaste from WordRemove formattingInsert custom characterOutdentIndentUndo (Ctrl + Z)Redo (Ctrl + Y)Help (Alt + Shift + H)

Specialiştii de la Muzeul Judeţean Mureş au iniţiat proiectul ‘Traseul limesului Roman pe teritoriul judeţului Mureş’, prin care doresc scoaterea la suprafaţă şi includerea în circuitul turistic a castrelor auxiliare de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni şi a celor patru turnuri de pază de la Ibăneşti, Eremitu, Săcădat şi Chiherul de Jos.
‘Este un proiect iniţiat şi derulat de muzeografii de la Muzeul Judeţean Mureş (…) Pe teritoriul judeţului Mureş există un foarte vast sistem defensiv, punctul nostru forte este că ne aflăm pe graniţa de Est a provinciei Dacia şi implicit a Imperiului Roman. De aceea beneficiem de trei castre de limes de graniţă, este vorba despre Castrele de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni, care la vremea respectivă erau unite de un drum întreţinut şi folosit de către armata romană, iar, din loc în loc, de pe acest drum se ramificau nişte cărări, care duceau la turnurile romane de observaţie, care probabil existau pe două trasee, unul în avanpost – în faţa liniei de castre – şi unul mai în spate. Acest proiect încearcă să cerceteze acest sector de limes, care este destul de vast (…) şi pe măsură ce aceste puncte arheologice vor fi cercetate să fie făcute cunoscute publicului. Este vorba de publicul larg şi de comunităţile locale, nu doar pentru specialişti’, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, şefa secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man.
Potrivit acesteia, prin proiect se încearcă evidenţierea pe teren aceste obiective, în special a turnurilor de control şi de observaţii, a sectoarelor de drum roman, a vicusurilor (aşezări rurale romane – n.r.), întrucât poziţia castrelor este bine cunoscută.
Potrivit Nicoletei Man, până acum au fost realizate fotografii aeriene, s-au folosit metode moderne de identificare a unor asemenea puncte, prospecţii geomagnetice şi s-au efectuat săpături arheologice.
‘Apoi am dori ca în viitor, împreună cu autorităţile locale, să le marcăm ca şi situri arheologice aflate pe lista monumentelor istorice aceste puncte şi să creăm un traseu turistic ca orice sit arheologic care să fie vizitat (…) Proiectul acesta cu limesul roman este la nivel universal, dar ideea a fost ca noi să încercăm prin toate metodele să ajungem la acel nivel de cercetare şi cunoaştere la acel sector de limes încât să îl putem promova şi include pe lista patrimoniului UNESCO’, a precizat Man.
Arheologul Szilamer Panczel a arătat la rândul său că Muzeul Judeţean Mureş a iniţiat în cursul anului 2012 proiectul ‘Traseul limesului roman în judeţul Mureş’, care este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi de Consiliul Judeţean Mureş.
‘Scopul proiectului constă în identificarea unor noi situri arheologice care au făcut parte din limes, precum şi georeferenţierea şi cartarea celor cunoscute cu ajutorul perieghezei, arheologiei aeriene şi a metodelor de prospecţie geofizică. Prelucrarea datelor în GIS va facilita stabilirea extinderii siturilor, protejarea şi prezentarea lor. Prin popularizarea siturilor aparţinând acestui sistem defensiv antic şi implicarea comunităţii locale în conservarea lor se poate preveni distrugerea lor continuă şi se pot elabora strategii de valorificare turistică’, a arătat Panczel.
Acesta a spus că pe limes-ul de pe raza judeţului Mureş există trei castre auxiliare în apropierea cărora au existat mici aşezări (vicus) unde s-au stabilit familiile soldaţilor, dar şi negustori şi meşteşugari care deserveau nevoile armatei. Potrivit acestuia, taberele au fost legate între ele prin drumul limes-ului, care a asigurat aprovizionarea armatei şi mişcarea rapidă a trupelor.
‘Sarcina soldaţilor a fost aceea de a apăra graniţa care mergea paralel cu drumul şi a fost îndeplinită cu ajutorul unui sistem complex de turnuri de pază şi de semnalizare, respectiv prin şanţuri şi valuri de apărare. Pe lângă cele trei castre auxiliare, în cadrul proiectului vor fi prezentate publicului patru turnuri de pază care se găsesc pe teritoriul localităţilor Ibăneşti, Eremitu şi Chiherul de Jos’, a susţinut arheologul.
AGERPRES
Path:

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.