CJ Mureș, fără investiții electorale

Consiliul Judeţean Mureş şi reprezentanţii săi se pregătesc de campania electorală şi de alegerile locale programate a se desfăşura în 10 iunie fără să îşi modifice programul obişnuit. Poate pentru că au preferat să îşi facă temele mai aşezat şi într-un ritm mai susţinut şi să nu accelereze doar acum pe ultima sută de metri.

Cum se face

Într-un an electoral, fiecare cetăţean observă cum strada sa e reparată, gunoiul e dus mai des, trotuarele sunt curăţate cu mai multă grijă, mai apare câte o parcare, un parc de joacă pentru copii etc. Ceea ce înseamnă fie că banii au fost chivernisiţi în anii anteriori tocmai pentru ca înainte de alegeri aceştia să fie utilizaţi pentru lucrările amintite mai sus, fie că unitatea administrativ-teritorială se împrumută în acelaşi scop, aşezând o sarcină suplimentară pe umerii contribuabililor în anii post-electorali. Este, de 22 de ani, de când se organizează alegeri în România, modalitatea găsită de aleşi pentru a-şi asigura un nou mandat, ştiut fiind faptul că impresia contează, respectiv că românul are memorie scurtă şi uită rapid neajunsurile îndurate în ceilalţi trei ani de mandat din partea celor care îi solicită încă o dată ştampila pe buletinul de vot. Dacă se aplică acest mod de lucru am încercat să aflăm şi în legătură cu autoritatea judeţeană, analizând bugetele alocate investiţiilor în anul trecut, respectiv în acest an.

Mai puţini bani de drumuri

În campania electorală, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Lokodi Edita, nu se va prea putea folosi de investiţiile în Drumurile Judeţene, atâta vreme cât nici jumătate din reţeaua de 700 de km nu a fost reparată în ultimii patru ani, prin turnarea de covoare asfaltice sau bituminoase. Iar în acest an, bugetul alocat drumurilor este mai mic decât cel din 2011, mai precis cu 5,076 milioane de lei mai redus. În 2011, acestui capitol de reabilitare şi întreţinere de drumuri şi poduri i-au fost alocate puţin peste 31 de milioane de lei. «Am început în 2010 şi 2011 un program de turnare de covoare bituminoase, în jur de 250 de kilometri la nivelul judeţului. Am reuşit să reparăm peste 100 de km în 2010- 2011. În 2012 încercăm să mai turnăm covoare bituminoase pe cel puţin 60 de km”, ne-a explicat vicepreşedintele CJ Mureş, responsabil de investiţii, Ioan Cristian Chirteş. Pentru a putea repara cât mai multe drumuri, autoritatea judeţeană a utilizat chiar şi fondul de dezvoltare – fostul fond de rulment – pentru covoare asfaltice în special. Autoritatea judeţeană a încercat să atragă bani europeni pentru finanţarea reabilitării unor drumuri judeţene. Asemenea proiecte sunt Reabilitarea Drumului Judeţean 142C, lucrare încheiată în 2011, respectiv Reabilitarea Drumului Judeţean 135 C Măgherani-Sărăţeni, a cărui contract de finanţare a fost semnat la începutul acestui an. Reprezentanţii CJ mizau şi pe implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, program care, momentan, pare să fi murit în faşă, atâta vreme cât licitaţiile pentru încredinţarea lucrărilor nu au fost lansate încă, în ciuda faptului că autorităţile judeţene şi locale şi-au făcut temele şi au depus proiectele de infrastructură. CJ Mureş spera că prin accesarea PNDI vor fi reabilitate drumurile judeţene care fac legătura între Sângeorgiu de Pădure şi Bezidu Nou, respectiv Gurghiu şi Lăpuşna.

Aeroportul, un ghimpe

Un alt potenţial subiect pozitiv de campanie electorală ar putea fi Aeroportul „Transilvania” Tîrgu-Mureş. Însă desele apariţii media negative, ping-pong-ul declaraţiilor între şefa CJ şi managerul Aeroportului, Ştefan Petru Runcan, acuzele de folosire ineficientă a sumelor alocate pentru investiţii a umbrit şi ceea ce s-a făcut în ultimii ani la aeroport. Astfel s-au achiziţionat terenurile pentru prelungirea pistei, a fost construită o aerogară pentru fluxurile Non-Schengen, s-au contractat zboruri cu mai mulţi operatori. „Volumul de investiţii a crescut şi la Aeroport şi ne-am axat în special pe investiţiile pe care ni le-a cerut Comunitatea Europeană, şi anume pentru separarea fluxurilor în aeroport pentru Schengen şi Non-Schengen, am construit o aerogară nouă lângă, pentru Non-Schengen. Acum vrem să schimbăm puţin faţa aeroportului, mai precis să extindem aerogara spre şosea, pentru a-i da un aspect unitar, deoarece nu s-a construit de prima dată un terminal unitar, ci tot pe bucăţi, în funcţie de câţi bani ne-am alocat. După părerea mea, investiţiile au fost insuficiente. Cerinţele ca să devenim aeroport internaţional sunt mai mari faţă de ceea ce putem noi oferi din bugetul Consiliului Judeţean ca şi compensare. Trebuie să fim atenţi cu investiţiile de la Aeroport pentru că suntem monitorizaţi de Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei, astfel încât putem face doar anumite investiţii care să intre în serviciul economic de interes general şi nu comercial”, a explicat, pentru Punctul, Ioan Cristian Chirteş.

Proiectul de buget de venituri și cheltuieli al Aeroportului este identic cu bugetul pe anul 2011 al regiei. La nivelul veniturilor ce vor fi suportate din bugetul judeţean s-a aprobat suma de 7.400.000 de lei. În afară de această sumă, aeroportul va beneficia de aproximativ aceeaşi sumă ca şi în 2011 la capitolul investiţii, şi anume în jur de 1,4 milioane de lei. Din păcate, tot acest efort investiţional nu a însemnat mai mulţi pasageri comparativ cu acum 10 ani, spre exemplu, dar s-a înregistrat totuşi o revigorare a fluxului de pasageri faţă de anul 2010. În 2011, în jur de 250.000 de persoane au preferat să călătorească din Tîrgu-Mureş faţă de nici 80.000 în 2010. Punct alb sau punct negru, depinde de electorat cum priveşte aceste investiţii.

În afară de problemele cu proprietarul, Aeroportul se confruntă şi cu cele care vin din partea competitorilor, recte aeroporturile din Cluj-Napoca şi Sibiu. Astfel, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a obţinut deja în instanţă, la Tribunalul Cluj, suspendarea hotărârii CJ Mureş prin care acesta din urmă acorda subvenţii regiei aeroportuare proprii. Mai mult, Tişe a anunţat că va sesiza Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei referitor la alocările de fonduri din bugetul judeţean către Aeroportul Transilvania.

Un aspirator stricat de locuri de muncă

Un alt punct de campanie de care orice ales s-ar putea folosi într-o perioadă încă tulbure în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă ar fi chiar crearea de slujbe, prin facilitarea accesului investitorilor pe teritoriul judeţului. Cu toate că a militat pentru dezvoltarea Parcului Industrial de la Vidrasău, iar la un moment dat, în 2008, acesta era în expansiune prin atragerea a tot mai multor companii în zonă, criza economică resimţită din acel an a afectat şi activitatea acestei companii, deţinută în mare parte de autoritatea judeţeană. „La Parcul Industrial am constatat o scădere a activităţii începând cu anul 2009, în sensul că multe firme care intenţionau să dezvolte afaceri în parc s-au oprit. Totuşi ne bucură că firmele de acolo încă funcţionează. Dar investiţii noi în Parcul Industrial nu au fost. Nu avem creşteri de buget, în nici un caz nu o să avem bugetul de anul trecut, care a fost unul maxim”, a precizat vicepreşedintele CJ Mureş.

Cu siguranţă, platforma actualului preşedinte nu va insista pe domeniile amintite mai sus. În schimb, Lokodi Edita poate puncta la capitolul gestionarea deşeurilor, ceea ce înseamnă în jur de 50 de milioane de euro bani europeni atraşi, la extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă – un proiect de 110 milioane de euro, apoi la cultură – prin investiţiile în Muzeul Judeţean, Palatul Culturii şi Teatrul Ariel şi multe altele. Dacă se vor regăsi sau nu pe agenda sa rămâne să vedem din mai încolo.

Ligia Voro

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.