CNMR solicită Senatului respingerea propunerii legislative privind statutul de autonomie al ţinutului secuiesc

 

Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) solicită Senatului respingerea propunerii legislative privind statutul de autonomie al ţinutului secuiesc, apreciind că aceasta reprezintă „un atac” la Constituţia României.

În opinia conducerii CNMR, iniţiativa legislativă „serveşte direct intereselor Federaţiei Ruse”, precum şi altor state din vecinătate, care sunt „avantajate de orice fel de probleme interetnice în regiune”.

„Reamintim faptul că iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Jozsef-Gyorgy Kulcsar-Terza, s-a întâlnit în cursul anului 2017 cu oficialii regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, un lucru extrem de grav şi o acţiune nerecunoscută de nicio autoritate a statului român. De asemenea, precizăm că autorităţile de la Budapesta nu sunt străine de aceasta mişcare, încă din anul 2014 insistând ca organizaţiile maghiare politice să se unească în jurul unui singur proiect de autonomie. Este cunoscut, de asemenea, faptul că activitatea Partidului Civic Maghiar (din care provine Kulcsar-Terza) este coordonată de Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului Ungariei şi fost coordonator al serviciilor de informaţii ungare. Acesta este, de altfel, preşedinte de onoare al PCM”, se arată într-un comunicat de presă.

Conducerea CNMR menţionează, totodată, că proiectul legislativ s-a mai aflat în dezbaterea Parlamentului, fiind respins pe motive de neconstituţionalitate.

„Toate aceste elemente concrete ne determină să solicităm urgent reacţia liderilor României, amestecul direct al serviciilor maghiare fiind extrem de periculos pentru stabilitatea ţării. CNMR rămâne adversarul tuturor celor care încearcă destabilizarea internă a României şi va deveni agresiv în scoaterea la suprafaţă a acestor zone de influenţă şi atac la statul şi poporul român”, a declarat preşedintele CNMR, Alexandru Cumpănaşu, potrivit sursei citate.

Proiectul de lege, aflat marţi în dezbaterea Senatului, a fost respins în luna aprilie de Camera Deputaţilor.

Potrivit proiectului de lege, „locuitorii ţinutului secuiesc se constituie în comunitate autonomă” ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare. „Ţinutul secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii sau de dreptul internaţional”, prevede proiectul.

Acelaşi proiect stipulează că „teritoriul regiunii autonome, care cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş”, va fi împărţit în scaune, care sunt teritorii tradiţionale secuieşti, şi va avea un preşedinte ales prin alegeri libere, prin vot secret şi direct, pentru o perioadă de patru ani.

 

AGERPRES

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile nu sunt permise.