CNS îndeamnă la nesupunere civică

izsak balazs CNSÎntr-o scrisoare deschisă adresată vicepremierului Liviu Dragnea, dată publicităţii, vineri, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a accentuat că secuii nu vor vota nici un proiect de regionalizare care ar duce la dezmembrarea Ţinutului Secuiesc şi că dacă se va impune se va recurge la acte de nesupunere civică.

‘Reforma, care ar înfiinţa unităţi administrative mai mari decât actualele judeţe, trebuie să aibă în vedere voinţa comunităţilor locale, şi delimitarea acestora nu se poate efectua fără consultarea prealabilă prin referendum a populaţiei locale. Noi, secuii, populaţie majoritară în Ţinutul Secuiesc nu vom vota niciun plan care ar dezmembra Ţinutul Secuiesc, ori l-ar îngloba într-o unitate administrativă mai mare. În sfârşit vă asigur, că noi, secuii nu vom lăsa ca pământul nostru natal să cadă pradă incompetenţei şi urii, şi dacă este necesar vom face uz de mijloacele nesupunerii civice pentru a păstra integritatea Ţinutului Secuiesc’, a arătat Izsak Balazs în scrisoare.

Acesta a precizat că potrivit articolului 3 din Legea 2/1968, judeţul este alcătuit din oraşe şi comune – unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării – în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei şi că din acest motiv au fost înfiinţate judeţele Harghita şi Covasna cu o populaţie preponderent maghiară.

În document acesta susţine că vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat de mai multe ori, că ‘regionalizarea nu va fi făcută pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare’ şi că citind cu atenţie reglementările în vigoare se constată că Guvernul USL în cursul procesului de regionalizare ‘abandonează criteriile avute în vedere de reforma administrativă din 1968, ceea ce nici Nicolae Ceauşescu nu a îndrăznit să o facă’.

‘Ştiţi din ce cauză nu a îndrăznit? Deoarece prevederea citată a legii şi în general legislaţia privind protecţia minorităţilor naţionale în perioada 1945-1989 erau consecinţe ale obligaţiilor internaţionale asumate de România începând cu cele cuprinse în Tratatul de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate şi continuând cu obligaţiile asumate de România ca şi stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, respectiv prin semnarea Actului Final de la Helsinki. Faceţi deseori referire la raportul întocmit de ‘specialişti’, raport ce aduce argumente tocmai pe placul şi la comanda dumneavoastră, uitând de faptul, că a mai existat o comisie de experţi pentru reforma constituţională şi administrativă a României, cunoscută sub numele de Comisia Stanomir’, a subliniat Izsak.

Liderul CNS a spus că Raportul Stanomir prevede că orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale şi că din acest considerent unele acte normative internaţionale trebuie luate în considerare, cum ar fi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale sau Carta europeană a autonomiei locale, ratificate de România şi chiar Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară.
‘Din cele prezentate reiese clar, că regionalizarea în România atinge drepturile minorităţilor, şi prin aceasta este un subiect de cooperare internaţională şi de securitate Europeană! Doresc să vă atrag atenţia stimate domnule vice prim-ministru, că normele dreptului internaţional se interpretează, iar obligaţiile asumate de statele comunităţii internaţionale se îndeplinesc cu bună credinţă, fără practici evazive sau interpretări cu scopuri ascunse. Sunt conştient de faptul, că este greu de înţeles, dar mai ales greu de respectat acest principiu într-o ţară în care chiar şi rezultatele recensământului populaţiei sunt modificate cu rea credinţă. Dar trebuie să fiţi şi dumneavoastră conştient de faptul, că nu veţi putea neglija voinţa unei comunităţi compacte de 700.000 de secui, care nu sunt de acord cu proiectul de regionalizare al guvernului şi care şi-au exprimat voinţa ca Ţinutul Secuiesc să fie o regiune administrativă de sine stătătoare’, se mai arată în documentul citat. AGERPRES

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.