Conferință pentru apărarea românilor

sesiuneO sută de specialişti români din întreaga ţară, prezenţi la o manifestare ştiinţifică la Izvoru Mureşului, au solicitat Guvernului să ia măsuri pentru prezervarea identităţii românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, dar şi pentru stoparea unor acţiuni care promovează separatismul pe criterii etnice.

Rezoluția

În rezoluţia redactată de participanţi la eveniment şi făcută publică săptămâna trecută, se atrage atenţia Parlamentului, Guvernului şi ministerelor că în această zonă are loc o disoluţie a autorităţii statului român prin „subordonarea autorităţilor şi instituţiilor publice locale, inclusiv a administraţiei judeţene de stat, intereselor iredentiste maghiare”.
Totodată, participanţii semnalează faptul că autorităţile locale se implică în crearea bazelor instaurării de factor a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în Harghita, Covasna şi Mureş, că se promovează sentimentul de „ură şi şovinism antiromânesc în rândul populaţiei în general şi a tineretului în special”, că autorităţile şi instituţiile publice locale susţin financiar organizarea unor tabere cu caracter extremist, la care participă inclusiv membri ai unor organizaţii interzise în Ungaria.
În rezoluţie se mai arată că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene refuză să arboreze drapelul României pe instituţii şi să poarte eşarfa tricoloră şi că arborează drapelul Ungariei şi pe cel secuiesc, că organizează manifestări publice exclusiv în limba maghiară şi care privesc doar comunitatea maghiară, că fac angajări exclusiv pe criterii etnice, că înlocuiesc inscripţiile în limba română cu unele în limba maghiară sau că refuză să îngrijească şi să amplaseze monumente româneşti, „amplasând exclusiv monumente referitoare la istoria maghiară sau chiar busturile unor fascişti ori criminali de război (Wass Albert, Nyro Jozsef)”.
Rezoluţia subliniază nevoia de monitorizare şi implicare a administraţiei centrale pentru „a asigura românilor din regiune drepturi fundamentale precum: dreptul la identitate, dreptul la muncă, dreptul la învăţământ, dreptul la cultură”.

Titlurile de proprietate

Specialiştii participanţi la manifestarea ştiinţifică – istorici, sociologi, arhivişti, etnografi, muzeografi, profesori universitari – solicită verificarea retrocedărilor în natură a terenurilor agricole, forestiere şi construcţii şi sesizarea instanţelor pentru „anularea Titlurilor de proprietate eliberate nelegal în baza Legii nr. 1/2000, 247/2005, OG 83/1999 (…), în condiţiile în care statul român i-a despăgubit pe proprietarii unguri după primul război mondial (aşa-numitul proces al optaților de la Paris)”. În rezoluţia menţionată se specifică faptul că în urma aplicării arbitrare a legilor proprietăţii, chiar dacă se foloseşte sintagma că „Ungaria nu ia Transilvania şi pleacă cu ea”, se constată dobândirea masivă, în condiţii ilegale, de terenuri agricole şi forestiere, precum şi de construcţii, unele amplasate strategic – spitale, şcoli, unităţi militare, parcuri naţionale – de către entităţi care reprezintă interesele altui stat în inima României.
„În condiţiile în care statul român i-a despăgubit pe grofi şi pe urmaşii acestora în 1925, iar după 1945, conform legislaţiei internaţionale, o serie dintre moştenitorii acestora au fost declaraţi criminali de război, neaplicarea legislaţiei în domeniu constituie cel mai grav atentat la adresa securităţii naţionale din ultimii 23 de ani. Ba mai mult, în cazul multor imobile acordate nelegal în prezent din bugetul public se plătesc chirii pentru şcoli, spitale, instituţii celor care le-au dobândit pe nedrept. Astfel, prin cetăţenii săi sau prin bisericile maghiare Ungaria a ajuns să domine nelegal din punct de vedere al proprietăţii Transilvania. Dacă legislaţia proprietăţii ar fi fost aplicată corect în judeţele Covasna şi Harghita nu s-ar fi putut cere autonomia teritorială a unor teritorii aflate în proprietatea Statului Român, proprietăţi plătite şi deţinute de Statul Român legal din 1922”, se precizează în documentul citat.

Regionalizarea

Specialiştii români mai cer respingerea iniţiativei legislative a UDMR privind oficializarea limbii maghiare în justiţie, dar şi includerea judeţelor Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov, într-o singură regiune.
„Având în vedere comportamentul naţionalist şovin, antiromânesc din ultimii 23 de ani a persoanelor care ocupă funcţii de demnitate locală, creionarea unei regiuni în care formaţiunile extremiste maghiare, moderate sau radicale ar deţine controlul, ar conduce la accentuarea fenomenului de epurare pe criterii etnice a românilor din aceste zone şi la accentuarea fenomenului de separatism teritorial”, se mai arată în rezoluţie.

Cultură

În domeniul cultural, se solicită luarea unor măsuri urgente pentru culegerea şi promovarea culturii tradiţionale din Harghita şi Covasna, în condiţiile în care demografia română din zonă scade mult mai rapid decât în restul României, „pe fondul activităţilor programatice antiromâneşti manifestate la vedere sau mai subtil în regiune care a determinat un exod permanent al românilor în alte localităţi din ţară”.

De asemenea, se reiterează solicitarea de „a avea un reprezentant al profesorilor de naţionalitate română din Harghita-Covasna, cu girul Forumului Civic al Românilor din Covasna Harghita şi Mureş, în funcţia de consilier al ministrului educaţiei în problematica specifică zonei”.
Totodată, se mai cere înlăturarea stemelor Ungariei Mari amplasate în ultimii trei ani de pe frontiscipiul unităţilor de învăţământ din zonă, dar şi instituirea unui program pentru promovarea unui jurnalism intercultural, familiarizat cu problematica românilor din Harghita şi Covasna.
Rezoluţia a fost elaborată în baza propunerilor formulate de cei o sută de specialişti din 30 de localităţi din ţară, prezenţi la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”, ediţia a XIX-a, care s-a desfăşurat la Sfântu Gheorghe şi Izvorul Mureşului.

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.