ConQUiztador sau Războiul de cotropire a pădurilor

conquiztador_03Asupra pădurilor se duce permanent o luptă de dominaţie, între stat şi diferiţi urmaşi de grofi care au pretenţii asupra pădurilor româneşti.
Un ultim moment important în această luptă îl reprezintă reactivarea procesului prin care statul doreşte să reia o suprafaţă de pădure de peste 9.300 de hectare din judeţul Mureş, atribuită în prezent urmaşilor lui Banffy Daniel, acesta din urmă fiind condamnat pentru instigare la crime împotriva umanităţii. În total, în prezent se derulează în judeţul Mureş 8 procese care au ca scos readucerea în proprietatea statului a unor păduri care aparțin urmaşilor foştilor grofi…
În prezent, suprafața fondului forestier la nivelul județului Mureș este de 217.722 ha, din care proprietate publică a statului 105.033 ha.
8 procese
Detalii despre cele 8 procese amintite anterior, prin care se revendică peste 65.000 de hectare de pădure de către urmaşii fostelor familii nobiliare, am obţinut de la subprefectul judeţului Mureş, dr. Vasile-Liviu Oprea: „În prezent, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mureș are pe rolul instanțelor de judecată un număr de 8 dosare în care se dispută litigii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră solicitate de urmașii foștilor grofi pe raza județului Mureș. Este vorba de Răstolița, Stânceni, Lunca Bradului, Filea, Lunca; suprafața solicitată în aceste 8 cauze fiind de aproximativ 65.611,88 hectare. Toate aceste litigii se judecă pe rolul instanțelor din Reghin, Târgu-Mureș, Brăila, Ploiești, Botoșani, fiind fie în primă instanță, fie în etapa procesuală a recursului sau a revizuirii”.
Totodată, până acum, într-un număr de 10 dosare de instanță s-au pronunțat Hotărâri definitive și irevocabile în defavoarea Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mureș suprafața care urmează a fi reconstituită fiind de 8883,44 hectare de pădure.
În ultimii ani, Prefectura Mureş are 11 procese câştigate pentru 44.362 hectare de pădure.
Crimele şi pădurile
Averea lui Banffy Daniel nu a fost preluată în mod abuziv de regimul comunist, ci în baza unei sentinţe care îl condamna pentru instigarea la crime împotriva umanităţii din perioada 1940-1944, arată un document emis de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Această descoperire a readus în instanţă un proces prin care s-a retrocedat o suprafaţă de 9.323 de hectare de pădure în judeţul Mureş moştenitoarelor lui Banffy Daniel – Bethlen Anna, Bethlen Susana şi Szenkuti Eva:
„Pe documentul CNSAS se sprijină cererile de revizuire a Sentinței civile nr. 764 / 28 iunie 2007 a judecătoriei Reghin și a Deciziei civile nr. 368 / 28 mai 2008 a Tribunalului Mureș, promovată de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mureș.
La data de 24 iunie 2014, Comisia Județeană a promovat o cerere de revizuire a sentinței civile, pronunțată de către Judecătoria Reghin în dosarul nr. 1289 din 2006, în temeiul unui set de documente comunicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității printre care se regăsește și Deciziunea penală nr. 2213 din 3 decembrie 1952. Potrivit acestei din urmă decizii, Banffy Daniel a fost condamnat pentru săvârșirea de instigare la crime împotriva umanității la 8 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică, dispunând totodată și confiscare averii acestuia. Reamintim că prin Sentința civilă 764 din 28 iunie 2007, a Judecătoriei Reghin, s-a dispus reconstituirea suprafeței de 9.323 hectare patentelor Bethlen Ann, B Zsuszanna și Szentui Eva după defunctul Banfy Daniel. În examinarea modului în care statul a preluat imobilul nu poate fi ignorat momentul istoric în care s-a pronunțat hotărârrea de condamnare și de confiscare a averii lui Bnafy Daniel. Cuprinderea autorului petentelor Bethlen Anna, Bethlen Susana şi Szenkuti Eva în categoria criminalilor de război rezultă din Deciziunea penală nr. 2213 din 3 decembrie 1952. Față de această conduită, averea autorului petentelor a fost preluată de statul român, astfel că confiscarea unor bunuri ca urmare a instigării la săvârșirea unor crime contra umanității sau crime de război în perioada 6 septembrie 1949 – 9 mai 1945 nu constituie preluare abuzivă, deci nu fac obiectul legii de reconstituire. Odată cu comunicarea acestui document de o deosebită importanță în soluționarea retrocedărilor, CNSAS ne comunică și alte acte care dovedesc atitudinea potrivnică manifestată de baronul Banffy Daniel față de români.
Revenind la actul care a determinat promovarea acestei căi extraordinare de atac, reviziuirea, Deciziunea penală nr. 2.213 din 3 decembrie 1952, arătăm că acest document reprezintă în opinia noastră un argument în plus că persoanele care au avut o conduită contrară intereselor României nu pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au făcut obiectului CASBI (Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice n.r.). Dată fiind importanța fundamentală a acestui document, am apreciat că înscrisul comunicat de către CNSAS și invocat în revizuire este determinant în cauză în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării acestei pricini, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată prin sentința civilă nr. 764 din 28 iunie 2007”, a detaliat subprefectul Vasile-Liviu Oprea, prezentând informaţiile pe baza unui document realizat de Ioana Rus, şefa Serviciului Juridic din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureş.
Un miliard de euro
O amplă analiză asupra tendințelor de acaparare de către urmaşii foştilor grofi maghiari a celor mai valoroase păduri din Ardeal o găsim într-un raport întocmit de prefectura Mureș în 2009 și trimis spre informare președintelui Traian Băsescu, la solicitarea acestuia, prezentat de ancheteonline.ro. Prefectul PDL din acea periodă, actualul senator Marius Pașcan, a cerut chiar convocarea CSAT pentru că tendințele ungurilor de a pune mâna pe pădurile din Transilvania reprezentau o atingere adusă securității țării, în raportul din 2009 precizându-se că există ,,riscul ca 55% din fondul forestier aflat în administrarea Direcției Silvice Mureș din cadrul RNP, subordonat Ministerului Mediului, să fie acaparate/retrocedate fraudulos”.
Totodată, raportul arăta că exploatarea de pădure reverndicată se ridică la o valoare de un miliard de euro: „interesul și activitățile menționate sunt generate de faptul că pădurile din județul Mureș, care sunt solicitate a fi retrocedate – aproximativ 47.000 ha (55% din fondul forestier aflat și administrat de Direcția Silvică Mureș) sunt considerate cele mai bune din centrul Transilvaniei (fondul forestier din regiunea Deda – Reghin – Toplița din munții Călimani și Gurghiu), explotarea lor aducând un profit anual de peste 10 milioane de euro, în condițiile în care cu o bună administrare (pădurea este regenerabilă), suprafața este evaluată de către specialiști la aproximativ un miliard de euro”.
,,Nu aveau dreptul”….
Mai mult, raportul explică faptul că moștenitorii grofilor unguri nu aveau dreptul legal să revendice aceste terenuri forestiere: ,,Imobilele solitate în baza legii 247/2005 au fost confiscate de statul roman anterior perioadei de referință 6 martie 1946-22 decembrie 1989 de la cetățeni maghiari, germani și italieni în baza legilor nr.498/1942, 443/1944, 478/1944, iar în baza legii 91/1945 au fost date în administrarea CASBI (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice), la recomandarea Națiunilor Unite, organism internațional care i-a precedat Organizației Națiunilor Unite sau au fost expropriate în baza Reformei Agrare din 1921, fiind acordate despăgubiri de statului român”.

Titi DÃLÃLÃU

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile nu sunt permise.