Contractul ce pune spitalele pe picior de război

Un scandal care a dinamitat lumea medicală în urmă cu o lună şi-ar putea găsi deznodământul în această săptămână. După ce managementul Spitalului Clinic Judeţean Mureş (SCJ) a renunţat la contractul cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş (SCJU) pentru analizele de laborator în specialitatea anatomie patologică, acestea s-ar putea înţelege şi renegocia un nou contract. Dacă conducerea SCJU mai lasă din preţ. Ceea ce aceasta nu prea pare dispusă, potrivit declaraţiilor oficiale. Vă reamintim că SCJ nu a mai reînnoit contractul cu omologii lor deoarece serviciile furnizate de către aceştia ar fi prea scumpe.

Să le luăm pe rând

În urmă cu o lună, aşa de pe o zi pe alta (cel puţin aşa au recepţionat mai mulţi şefi de clinică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş (SCJ), respectiv reprezentanţii Serviciului de Anatomie Patologică din cadrul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş (SCJU) informaţia), conducerea SCJ a anunţat că de la 1 februarie piesele ce urmează să fie examinate histopatologic (n.red. în funcţie de rezultatul histopatologic se stabileşte terapia ulterioară, conduita, programul de urmărire a bolnavului şi soarta bolnavului) se trimit la un laborator din Cluj-Napoca, cu sediul pe Bulevardul Aviator Bădescu.

Contractul

Mai exact, SCJ a încheiat, începând cu 1 februarie, timp de o lună, un contract privind furnizarea de servicii ce constau în efectuarea a opt tipuri de analize medicale (a se vedea în anexa la contract) cu Medcenter SRL Bucureşti, o companie privată prezentă de 12 ani pe piaţa medicală din România. Examinările de laborator urmau să fie asigurate de un punct de lucru al companiei aflat în Cluj-Napoca. Potrivit contractului, reprezentanţii companiei urmau să asigure preluarea săptămânală a pieselor (ţesuturi, organe bolnave ale pacienţilor) ce urmau să fie analizate de la Clinicile de Urologie, Gastroenterologie, Chirurgie I şi II, Chirurgie Plastică şi Dermatologie din cadrul SCJ şi returnau după o săptămână analizele efectuate (respectând standardele impuse de Colegiul Medicilor din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). Parafat până în 29 februarie de către Florin Ioan Bălănică, directorul general al furnizorului, respectiv Konrád Judith, managerul SCJ, şi Domokos Attila, directorul financiar – contabil al spitalului mureşean, contractul urma să fie prelungit dacă părţile erau mulţumite, şi anume firma îşi încasa banii în cel mult 30 de zile de la emiterea facturii, iar spitalul dacă plătea mai puţin.

Încheierea contractului a stârnit o nouă furtună însă în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie, afectată oricum de ,,războiul” privind înfiinţarea celor două linii, română şi maghiară, şi a celor două spitale mari din municipiu…

Scandalul profesional

Am începe cu scandalul profesional provocat de decizia conducerii SCJ, mai precis a directorului medical Schwartz Ladislau, de a semna un contract cu un alt furnizor de servicii medicale invocate mai sus. Una dintre primele reacţii a venit chiar de la fostul furnizor. „Este deranjant că s-a luat o decizie fără ca şeful de secţie de anatomie patologică şi fără ca eu să fim anunţați. Şi s-a transferat urologia de la un specialist de uro-patologie într-un alt oraş şi s-a dat unor persoane care sunt anatomo-patologi, dar niciunul dintre ei nu are expertiză în uro-patologie. Managerii au fost interesaţi doar ca rezultatele să fie mai ieftine. Eu nu cred că este normal să transferi munca unui om care şi-a dedicat întreaga viaţă acestei specialităţi unor persoane tinere, fără experienţă. S-a trecut peste mine fără să fiu înştiinţată”, ne-a explicat prof. univ. dr. Angela Borda, şeful Disciplinei Histologie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş, respectiv medic primar în cadrul Serviciului de Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Tîrgu-Mureş.

Interesul pentru a economisi bani ne-a fost confirmat chiar de către iniţiatorul contractului cu laboratorul din Cluj-Napoca. Cu toate că au propriul serviciu de anatomie patologică, acesta nu deserveşte decât 80% din necesarul SCJ, restul până la 100 % fiind, până acum o lună, asigurat de serviciul omolog din cadrul SCJU. „Analizând anul trecut efortul financiar vizavi de serviciul nostru propriu şi cel din SCJU a rezultat o sumă dublă. Deci am plătit aceeaşi sumă pentru 20% din analize. Normal că managerial te gândeşti cum ai putea să o rentabilizezi. Am purtat repetate discuţii cu conducerea spitalului pe tema: de ce costă aşa de mult. Și, deși s-au purtat discuții, nu am primit un răspuns foarte clar. Logic, 20% nu poate să coste aproape cât costă 80%. Atunci ne-am gândit la o colaborare cu o firmă, oricare, pe o perioadă de o lună, iar toate acele piese să fie trimise la acea firmă. Vreau o comparaţie, în primă fază, financiară. Se termină luna, o să primesc facturile de la această firmă şi o să le compar cu facturile din februarie anul trecut. Logic. În oglindă. De asemenea, voi face un sondaj la fiecare clinică, la medici, ca să văd cât sunt de mulţumiţi cu acurateţea rezultatelor, cu rapiditatea acestora şi cu gradul ştiinţific”, ne-a declarat directorul medical al SCJ.

Sume colosale, calitate proastă și…

Aşa s-a ajuns la compania Medcenter. Nu a fost solicitată vreo cerere de ofertă, ci s-a mers pe recomandările chirurgilor din cadrul SCJ, care mai trimiteau la laboratorul de la Cluj-Napoca piesele spre analiză pe cheltuiala lor, pentru o dublă verificare. „Nu cred că este capăt de ţară că vrem să economisim nişte bani. Ei ne-au asigurat că vor face toate analizele la standarde europene. Ba mai mult, ne-au asigurat că rezultatele vor veni cu promptitudine, nu cu întârziere. Trei săptămâni şi aşa mai departe. Până acum cum a fost? Plăteam de ne uscam, veneau când veneau rezultatele, pacientul era plecat de mult, alte şi alte inconveniente şi nimeni nu s-a trezit să zgândărească problema asta. Aceleaşi probleme au existat secular aici”, îşi explică Schwartz iniţiativa.

Scump sau nu?!

Reprezentanţii Serviciului de Anatomie Patologică din cadrul SCJU au însă rezerve asupra economiei de bani pe care o va face fostul său beneficiar. „Există nişte norme naţionale care ne obligă ca, de exemplu, dintr-o prostatectomie trebuie să incluzi un număr de 40 – 50 de blocuri, ca să ai un diagnostic corect şi competent. Discuţiile care s-au purtat între cele două spitale au fost de reducere a costurilor, deci includerea unui număr mai mic de blocuri pentru ca să scădem costurile. Consider că acest lucru este deosebit de periculos. Includerea unui număr mai mic de blocuri aduce prejudicii unui diagnostic corect. Eu acest lucru nu pot să îl fac”, a declarat tranşant prof. univ. dr. Angela Borda. Mai mult, aceasta a subliniat că singura modalitate pe care o vede pentru reducerea costurilor este includerea mai puținor blocuri pentru stabilirea unui diagnostic. „M-am uitat pe site-ul lor şi preţul pe care îl practică este de 60 de lei pentru un bloc cu parafină cu diagnostic. Deci 60 de lei comparativ cu 37,5 lei, cât practicăm noi, este aproape dublu. În concluzie, ar putea să scadă preţurile doar incluzând mai puţine blocuri şi astfel aducând posibile prejudicii diagnosticului final al bolnavului?”, susţine şeful disciplinei Histologie din cadrul UMF.

Nici beneficiarii direcţi ai serviciilor furnizate de către laboratorul Medcenter din Cluj-Napoca nu par mai mulţumiţi de decizia şefilor lor ierarhici. „Nu sunt împotriva Medcenter, dar când avem aici specialişti ca doamna profesor Borda, cel mai bun anatomo-patolog din ţară, Andrada Loghin care are un doctorat în cancerul de prostată (deci două somităţi), avem o clinică de urologie unde se operează tot timpul şi putem avea o biopsie în 10 minute, nu în câteva ore, sunt împotriva acestei decizii pentru că eu consider că este greşită. Sper să se revină asupra ei, de ce nu putem investi în ceva de calitate, de ce nu ne sprijinim între noi?”, se întreabă prof. univ. dr. Mártha Orsolya, şefa Clinicii de Urologie din cadrul SCJ, care a preluat această funcţie din 19 ianuarie 2012 şi spune că nu a fost consultată asupra schimbării furnizorului. Nu a fost consultat nici predecesorul său, prof. univ. dr. Radu Boja.

Procesul de elaborare a unui diagnostic este mult mai complex decât de a trimite o lamă şi a primi un rezultat, crede şi conf. univ. dr. Silviu Morariu, şeful Clinicii de Dermatologie. „Este vorba de o discuţie permanentă între clinician şi anatomo-patolog pentru a elabora o soluţie. Este o activitate realizată pe baza unor comisii interdisciplinare. În acest moment, această activitate interdisciplinară dintr-un anumit punct de vedere nu poate fi finanţată. Cu siguranţă, vom fi invitaţi să facem excursii la Cluj, periodice, probabil cu firmele de transport ale unora, pentru a discuta aceste cazuri”, mai spune acesta.

După statistica pe care ne-au oferit-o reprezentanţii Serviciului de Anatomie Patologică din cadrul SCJU este vorba de 3.500 de blocuri, peste 1.000 de pacienţi pe an. De la Dermatologie, câteva zeci de pacienţi beneficiau lunar de aceste analize.

Scandalul educaţional şi ştiinţific

Scandalul are însă şi o latură educaţională şi una chiar ştiinţifică. Cea educaţională ar fi legată de pregătirea rezidenţilor, viitorii specialişti. „Rezidenţii de anatomie patologică au în tematica lor un stagiu de 6 luni de patologie urologică. Acest stagiu nu se va mai putea face, deci rezidenţii noştri vor pleca din Tîrgu-Mureş fără cunoştinţe de patologie urologică, ceea ce este, după părerea mea, foarte grav, în condiţiile în care laboratorul de anatomie patologică este cotat ca cel mai bun din ţară. Şi este păcat să luăm această posibilitate rezidenţilor”, spune prof. univ. dr. Angela Borda. Vorbim în acest moment de 16 rezidenţi, cum ne explică şi profesorul Mártha.

Acest fapt nu a fost, în niciun caz, pe placul rezidenţilor, aceștia depunând o plângere la Direcţia de Sănătate Publică Mureş. Conducerea SCJ susţine însă că nu e o problemă prea mare faptul că o lună de zile rezidenţii nu văd lame proaspete. „Fiecare serviciu de anatomo-patologie are păstrate lame. Acesta este un argument care nu stă în picioare”, explică directorul medical al SCJ.

Reprezentanţii disciplinei Histologie au mai invocat ca argument în favoarea continuării colaborării şi lucrările ştiinţifice aflate în derulare. „Eu sunt coordonator de doctorat, am în derulare doctorate în patologie urologică, însă fără cazuri, fără practică, acestea nu se vor mai derula. Am o colaborare cu Clinica de Urologie, avem lucrări ştiinţifice în derulare cu ei, deci şi aceste lucrări ştiinţifice vor fi afectate. În afară de temele de doctorat avem un program POSDRU, de pregătire post-doctorală, care este pe patologie urologică. Acest program va fi închis. Rezultatele tuturor acestor colaborări sunt lucrările ştiinţifice, publicaţiile pe plan naţional şi internaţional care aduc prestigiu acestei universităţi. Managerii spitalelor care au avut discuţii pe marginea acestui subiect, nu s-au gândit la acest aspect, s-au gândit doar la aspectul financiar şi acest lucru este foarte dureros”, ne explică şeful disciplinei Histologie.

Soluţia?! Avem vreo trei…

Reprezentanţii SCJ spun că aşteaptă în această săptămână factura, care, din ceea ce se știe până la această oră, va fi mult mai mică: undeva la jumătate. Acest lucru îi determină să se gândească la o soluţie pentru a eficientiza aceste costuri. „Avem trei variante de lucru. Prima variantă este să continuăm colaborarea cu dânşii (n.red. Medcenter SRL). Este cea mai puţin probabilă, pentru că nu ne convine să trimitem în altă parte; ideea a fost să verificăm dacă avem sau nu dreptate. Poate şi clujenii ne vor da o factură tot aşa de mare, şi atunci vom spune stop joc, mergem înapoi pentru că aveţi dreptate. Dacă ne vor da mai ieftin înseamnă că este o hibă, trebuie să renegociem contractul cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, această este a doua variantă, reluarea contractului cu ei pe alte date financiare. Şi trei – şi cred că cea mai bună variantă – este efortul financiar pe care spitalul îl poate face pentru a-şi lărgi propriul serviciu de anatomie patologică, umplând şi golul acela de 20% cu anumite angajări, cu jumătate de norme, cu specialişti ai acestei ramuri”, a enumerat directorul medical variantele.

Momentan vorbim de un contract care însuma 500.000 de lei pe an, cheltuieli care au generat mai multe discuţii între cele două spitale. Discuţii verbale, care însă nu s-au concretizat în nimic. „Au fost discuții între conducerile celor două spitale, însă conducerea SCJU a spus clar că nu se pot modifica tarifele. Aceste examinări trebuie efectuate în anumite condiții tehnice, astfel încât rezultatele să fie relevante. Menţionez faptul că Spitalul Clinic Judeţean de Urgență are toată disponibilitatea, resursele umane şi materiale pentru a relua efectuarea acestor examinări”, a precizat purtătorul de cuvânt al SCJU, Lavinia Cosma.

Şi de cealaltă parte este deschidere la dialog. Dar negocierile să plece de la un preţ ,,mai uman”. Cu 25 % mai mic, dacă se poate. După cum sugerează şi dr. Vass Levente, preşedintele Consiliului de Administraţie al SCJ. Acesta ne-a declarat că nu s-a amestecat în negocieri şi nici nu a solicitat încheierea contractului cu un alt furnizor de servicii medicale, pentru a nu se interpreta, dar care crede că e firesc ca managementul spitalului să urmărească eficientizarea capitolului de cheltuieli.

O fi bine să se urmărească doar reducerea costurilor, încă nu ne-am lămurit. Cum se respectau sau nu clauzele contractuale, iarăşi e o nebuloasă, deoarece fiecare parte îşi susţine propriul punct de vedere. Dacă e de dorit sau nu ca un serviciu medical să fie asigurat acasă de un furnizor public sau privat sau dimpotrivă de oriunde în funcţie de legile concurenţei, şi anume cel mai bun preţ raportat la calitate, cei doi semnatari trebuie să se lămurească într-o discuţie care să se poarte pe cifre, dar şi pe aspectele legate de procesul educaţional şi ştiinţific pentru că nu putem uita că sunt spitale universitare.

Cert este că în acest an în care toate problemele sunt mai sensibile, întreţinerea unui scandal nu face bine niciunuia dintre cele două spitale şi nici UMF.

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.