Corigenţi la proiecte

editorial - LigiaDacă scriu astăzi despre o piţipoancă şi un piţiponc care şi-au cumpărat un Porsche, voi avea 10 vizualizări. Dacă voi aborda problema banilor reţinuţi din acciza pe carburanţi pentru construcţia de autostrăzi şi, implicit, dezvoltarea infrastructurii rutiere, rezultat egal o vizualizare. E o chestiune simplă de percepţie, combinată cu educaţie superficială, crezut în basme şi interes pentru facil, peste noapte, fără muncă.
Da, o introducere care pare să nu aibă nicio logică. Pentru mine, logica e simplă: ne pasionează subiectele care nu ne conturbă biţii, iar pe acelea grele, plumbuite le digeră puţină lume.
Cam din această a doua categorie va fi şi subiectul pe care îl voi aborda în cele ce urmează, care se leagă de mediu şi de bugetul local. Chiar dacă risc să nu prea am cititori.
Am auzit ani de zile despre ,,triunghiul morţii” de la Cristeşti, adică trei poluatori care influenţau calitatea vieţii locuitorilor din comuna amintită şi nu numai. Pentru cei care nu îşi amintesc, acestea erau: Combinatul chimic AZOMUREŞ, staţia de epurare operată şi patronată de Compania Aquaserv, companie cu acţionariat public – Consiliul Local Tîrgu Mureş -, şi groapa de gunoi, cu administrator Salubriserv şi proprietar – din nou public – Municipiul Tîrgu-Mureş.
AZOMUREŞ derulează un plan de investiţii pentru a respecta standardele europene de mediu ce au fost impuse şi acceptate de România prin tratatul de aderare, astfel încât la 1 ianuarie 2016 să fie cu temele făcute şi să reducă poluarea principalilor factori de mediu. Aquaserv a luat bani de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru a-şi cofinanţa partea asumată în proiectul ISPA pe care l-a derulat şi care a presupus inclusiv modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare de la Cristeşti, astfel încât, din nou, afectarea mediului să fie cât mai redusă.
Doar Primăria Tîrgu-Mureş şi, implicit, Consiliul Local Tîrgu-Mureş, care ar trebui să se asigure prin cei 23 de aleşi ce reprezintă comunitatea dacă hotărârile sunt şi respectate şi puse în aplicare, nu par să se grăbească prea tare.
Mai precis, după doi ani şi jumătate de la semnarea contractului de finanţare privind ecologizarea iazului batal preluat de la AZO, după ce Primăria a atras fonduri europene, s-a urnit câte ceva. Mai precis, la începutul lunii august a acestui an a fost anunţată compania care se va ocupa de proiectarea şi execuţia lucrărilor de ecologizare, care trebuie rezolvate tot până la 1 ianuarie 2016, dacă e să ne luăm după cele negociate în tratatul de aderare. Companiei contractate i s-a fixat astfel ca durată de finalizare a lucrărilor, proiectare şi execuţie, termenul de 18 luni. Termen care pare futurist, ţinând cont că la semnarea contractului pentru finanţarea proiectului „Reabilitare sit poluat istoric – iaz batal de deşeuri – 30 de hectare Tîrgu-Mureş”, Dana Ijac, şefa serviciului proiecte europene din Primăria Tîrgu-Mureş, spunea negru pe alb că 36 de luni vor fi necesare pentru toate etapele proiectului, şi anume acoperirea şi drenarea întregii suprafeţe. Mai mult, din această lună, la iazul batal ar cam trebui să vedem multă forfotă pentru că începe execuţia proiectului. Momentan însă e linişte.
Lucrurile stau la fel de bine şi în ceea ce priveşte problema gunoiului din Tîrgu-Mureş. Cu toate că tot povestim despre închiderea gropii de gunoi de la Cristeşti pentru că era neconformă încă din 2009, din comunicările publice aflăm că acest lucru s-a întâmplat efectiv în acest an şi că nelegal s-au mai depozitat încă 5 ani gunoaiele acolo, cu acordul autorităţilor de protecţie a mediului, în special a Gărzii de Mediu, care ar fi fost firesc să protejeze cetăţenii şi nu incompetenţa autorităţilor locale.
Concluzionând, dacă toate aceste amânări şi nerespectări ale legislaţiei de mediu ar fi fost făptuite de o companie privată, ar fi curs amenzile, dacă vorbim de autorităţi publice, brusc legea devine mult mai permisivă.
Ligia VORO

print

Share