Cruciada urologi vs. urologi şi urologi vs. ATI-işti

Să desfiinţăm. Sub această deviză şapte medici de la Clinica de Urologie din cadrul Spitalului Clinic au pornit cruciada pentru desfiinţarea compartimentului de Anestezie-Terapie Intensivă şi a Compartimentului de Urologie – Litotriţie din cadrul spitalului. Primul pas mai serios, şi pe care îl cunoaştem, l-au făcut prin trimiterea unui memoriu Comisiei Social-Culturale din cadrul Consiliului Judeţean, comisie coordonată de către septuagenarul Kakasi Alexandru. Prin grija fie a angajaţilor Clinicii de Urologie, fie a personalului SCJ de la sediul administrativ, fie a angajaţilor CJ sau a consilierilor judeţeni, memoriul a ajuns şi în posesia jurnaliştilor. Moment în care conflictul nu a mai fost secret. Replicile nu au întârziat să apară din partea reprezentanţilor compartimentelor cărora li se cere desfiinţarea, în timp ce managementul spitalului şi conducerea CJ au adoptat o poziţie de neutralitate faţă de acest nou scandal. Pe moment.

Scandalurile se ţin lanţ la Spitalul Clinic Judeţean Mureş (SCJ), după ce, în luna februarie, încheierea cu o firmă privată a contractului pentru o parte din analizele anatomo-patologice de la SCJ a pus pe picior de război cele două spitale târgumureşene, un alt scandal stă să erupă. De această dată este vorba de unul intern, purtat între medicii SCJ. Dar să începem cu începutul.

Memoriul

În 12 martie 2012, sub numărul de înregistrare 26, părăsea Clinica de Urologie un memoriu adresat Comisiei Social-Culturale din cadrul Consiliului Judeţean Mureş. Cele cinci pagini şi jumătate au fost înregistrate în 19 martie 2012 la Consiliul Județean. Memoriul semnat inclusiv de către şefa Clinicii de Urologie, conf. univ. dr. Mártha Orsolya, ,,atacă” două probleme: Înfiinţarea compartimentului Anestezie Terapie Intensivă (ATI) în cadrul SCJ, respectiv menţinerea ca entitate separată a compartimentului Urologie – ESWL.

Mai exact, semnatarii (şapte medici primari urologi) se plâng că înfiinţarea compartimentului începând cu data de 1 februarie a fost făcută fără ca fostul şef al clinicii, prof. dr. Radu Boja, să îşi fi dat acordul, iar înfiinţarea nu este justificată. „Din 1976, de la înfiinţare, această clinică nu a avut nevoie de un salon ATI, separat, care să presupună cheltuieli suplimentare, ci tocmai în acest sens funcţiona un salon de urmărire postoperatorie a pacienţilor, în cadrul clinicii, deservit de asistentele secţiei, activitatea desfăşurându-se fără nicio problemă”, se arată în memoriul remis celor cinci membri ai Comisiei Social-Culturale.

Medicii arată că, în afară că i-au fost luate clinicii 8 paturi, înfiinţarea compartimentului ATI implică risipa resurselor financiare pentru că angajaţii de la ATI primesc un spor de 75% faţă de 15% cât primesc angajaţii din clinică. Adică în jur de 150.000 de lei pe an mai mult pentru plata salariilor a șase asistente medicale principale, trei infirmiere şi o îngrijitoare. De asemenea, compartimentul va avea nevoie de o registratoare, ceea ce înseamnă alţi 30.000 de lei pe an. La toate aceste cheltuieli suplimentare se adaugă, în opinia reclamanţilor, cheltuielile generate de angajarea de personal, deoarece la ATI norma e de o asistentă şi o infirmieră la 5 paturi, în timp ce în alte secţii doar de o asistentă şi o infirmieră la 10 paturi. Însumând aceste cheltuieli, cei şapte semnatari ai memoriului arată că bugetul spitalului ar fi păgubit cu aproape 180.000 de lei pe an, în urma înfiinţării acestui compartiment.

Replica

În 26 martie, colectivul secţiei ATI din cadrul spitalului remite un punct de vedere Comitetului Director al SCJ. Documentul care părăsea secţia cu nr. 39 şi este înregistrat la SCJ sub nr. 2772 este semnat de către opt medici primari ATI, inclusiv de către şeful secţiei, dr. Lucian Băilă. Astfel aflăm că, în primă fază, la Consiliul Judeţean a ajuns un memoriu înaintat în numele colectivului Clinicii de Urologie, şi că acesta a ajuns la o săptămână din nou în atenţia consilierilor judeţeni, de această dată cu cele şapte semnături şi parafe. Aceasta ar fi partea de alcov.

Mai departe, angajaţii de la ATI explică de ce a fost nevoie de înfiinţarea acestei secţii, şi anume că aşa prevede Legea nr. 95 şi OMS 1500 din 2009. „În acest ordin se prevăd expres saloane de supraveghere postanestezică (SPA) şi saloane de terapie intensivă şi îngrijire postoperatorie (TIIP), ca făcând parte din compartimentul cu paturi al unei secţii ATI, criterii de internare şi externare din ATI, sunt reglementate relaţiile dintre medicul specialist şi medicul de altă specialitate – ex. urologie. O lectură atentă a acestui ordin repartizează selecţionarea, supravegherea şi tratamentul pacientului în perioada postoperatorie medicului specialist ATI, acesta fiind cel care decide conduita de urmat, în perioada postoperatorie imediată”, se arată în punctul de vedere remis de către colectivul secţiei ATI.

Secţia ATI, propusă de conducerea SCJ, avizată de Ministerul Sănătăţii (MS) şi aprobată de CJ Mureş rezolvă, potrivit semnatarilor, o problemă juridică şi urmează să deservească întreg spitalul, mai precis secţiile care aveau asemenea compartimente – în afară de Urologie – Ortopedia, obstetrică – ginecologie, oftalmologia, boli infecţioase. Angajaţii de la ATI au mai arătat că înfiinţarea compartimentului ATI nu avea nevoie de girul şefului de la Urologie, ci parcursul este următorul: managerul propune, MS avizează, iar CJ aprobă.

Cei opt medici au contestat şi cheltuielile suplimentare nejustificate care ar urma să fie făcute pentru plata personalului medical mediu, arătând că sumele vehiculate sunt eronate şi voit umflate pentru că singura sumă care ar trebui suportată în plus se referă la diferenţa de spor la salariul de bază. Potrivit calculelor medicilor ATI, aceasta nu ar trece de 40.000 de lei pe an.

Vrem unificare…

Cum arătam mai sus, memoriul critică şi existenţa separată de Clinica de Urologie a Compartimentului ESWL, coordonat din 1 noiembrie a anului trecut de către medicul Vass Levente. Semnatarii memoriului susţin că acesta s-a creat ca o soluţie de compromis pentru ca Urologia să nu piardă din paturi, aşa cum s-ar fi impus potrivit unui Ordin emis în acel an care stipula reducerea cu 20% a numărului de paturi în secţiile cu peste 100 de paturi. Astfel, a apărut compartimentul cu 24 de paturi, opinează medicii urologi. În timp, compartimentul a mai pierdut trei paturi, în timp ce clinica ar fi ajuns la doar 60. Apoi, semnatarii arată că menţinerea separată a compartimentului nu este justificată financiar, şi asta pentru că rulajul pacienţilor ar fi de doar 71% în compartiment, în timp ce clinica are 86%. Aceştia au mai arătat că subsecţia este dotată cu un aparat de litotriţie extracorporeală (aparat care sparge pietrele la rinichi cu unde electromagnetice, procedura fiind minim invazivă) de 730.000 de euro, folosit doar de dr. Simion Carmen, deşi reprezentanţii clinicii au solicitat ca acesta să fie utilizat şi de alţi trei medici urologi care deţin competenţă în acest domeniu şi, în plus, costurile să fie amortizate mult mai rapid, dar nu au primit niciun răspuns. Medicii au mai atacat un subiect sensibil, şi anume susţin că studenţii nu pot vedea în acţiune aparatul deoarece le este interzis accesul.

Urologii au mai criticat intenţia medicului Vass de a înfiinţa o Sală de operaţii endoscopice în cadrul compartimentului, investiţie ce s-ar cifra la 1,3 milioane de lei, fără a mai fi socotite alte cheltuieli extrem de costisitoare, şi anume capitonarea cu plumb şi dotarea şi amenajarea sălii. În plus, numărul operaţiilor de acest gen ar fi foarte scăzut, sub 200 efectuate în ultimii trei ani, cifră care, de asemenea, nu ar justifica o asemenea investiţie. Semnatarii memoriului au sugerat că în compartiment s-ar lucra pe minus, iar prin unificarea Urologiei cu Urologia – Litotriţie, clinica ar fi, per total, pe plus.

Nu vrem…

În 28 martie, Compartimentul de Urologie – Litotriţie, cu nr. de ieşire 16, respectiv cu nr. de înregistrare 2870 la SCJ, remite punctul său de vedere Comitetului Director al spitalului asupra memoriului. În punctul lor de vedere, cei trei medici semnatari, inclusiv şeful compartimentului, dr. Vass Levente (numit în 1 septembrie coordonator), Compartimentul de Urologie – Litotriţie s-a înfiinţat în 1995, cu 24 de paturi, fără a fi reduse de la Clinica de Urologie. Mai mult, potrivit acestui punct de vedere, Clinica de Urologie a pierdut la restructurarea din 2010 doar două paturi, responsabilii din MS ţinând cont că în această clinică urma să se dezvolte urgent chirurgia oncologică urologică.

Semnatarii au arătat că dr. Simion a făcut în ultimele 6 luni 750 de şedinţe de ESWL, fără să fie nevoie ca această să intervină endoscopic, urgenţele fiind rezolvate în blocul operator comun cu Urologia, de către dr. Oşan şi Golea, iar în prezent de dr. Golea şi Vass, după pensionarea dr. Oşan. Urologii din compartiment mai susţin că acesta nu este nicidecum pe pierdere, ci anul trecut a avut un excedent financiar de 370 de mii de lei, în timp ce Urologia, după multă vreme, a încheiat pe plus, şi anume cu 170.000 de lei excedent. De asemenea, în răspunsul lor, medicii de la Urologie – Litotriţie au arătat că aparatul a costat doar 502.000 de euro şi că studenţii, curios, cu toate că până acum două luni, veneau să vadă aparatul la lucru, acum nu mai vin, „probabil cu scopul de a demonstra undeva că nu au acces”.

În concluzie

Am consemnat opiniile şi pro şi contra, evitând să ne lansăm în acuzaţii dincolo de cele semnalate în memoriu şi în punctele de vedere. Şi asta pentru că acuzatorii şi cei acuzaţi au evitat să pornească şi un război al declaraţiilor prin mass-media. Ne este clar că aceste probleme au repercusiuni asupra bolnavilor de al căror interes par preocupaţi doar o parte dintre semnatarii documentelor ce certifică starea de conflict din SCJ. Iar pacienţii sunt cei mai importanţi în această ecuaţie, indiferent de antipatiile urologilor faţă de alţi urologi, şi ale urologilor faţă de anestezişti.

Din păcate, observăm că Urologia se transformă în cadrul SCJ în ceea ce este una dintre clinici în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Tîrgu-Mureş. Şi anume, într-un nucleu conflictual ceea ce, pe termen lung, îi scade din credibilitate, pe când poate altele ar fi priorităţile. Suntem curioşi dacă replicile vor genera contra-replici şi dacă în cele din urmă Comitetul Director al SCJ şi consilierii judeţeni vor reacţiona. Şi mai avem o curiozitate: după alegerile locale va mai exista un asemenea conflict…?

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.