Cu lupa pe extremismul maghiar din România

extremisti maghiari Lupta autorităților împotriva mișcărilor extremiste din România a început prin interzicerea accesului în țară a patru membri ai unor formațiuni maghiare extremiste. Cine sunt aceștia, care sunt grupările extremiste maghiare cele mai active din Transilvania și care sunt reacțiile la lupta împotriva extremismului puteți citi în rândurile care urmează.

Extrădarea unui extremist

În martie, anul acesta, magistrații Curții de Apel București au decis că Mikola Béla, liderul Noii Gărzi Ungare din Ardeal, este indezirabil pe teritoriul României, pentru 5 ani. Mikola Béla a venit în țara noastră în 2013, ca rezident, la Tîrgu-Mureș.
Procurorii Curții de Apel București au cerut ca Mikola Bela să fie declarat indezirabil deoarece în ultimul an, de când este în țara noastră, maghiarul a avut manifestări xenofobe, antisemite și a desfășurat activități împotriva ordinii constituționale.
Totodată, SRI a arătat că Bela avea activităţi contrare securităţii naţionale din 2013:
„SRI a stabilit cu certitudine că începând cu anul 2013 cetăţeanul ungar (Mikola Béla – n.r.) a desfăşurat pe teritoriul României activităţi contrare securităţii naţionale de factură extremistă. Aceste fapte constituie factor de risc şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, iar SRI a dispus informarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu propunerea declarării ca indezirabil a cetăţeanului menţionat pentru o perioadă de cinci ani. SRI are în atenţie toate activităţile extremiste de natură să pună în pericol securitatea naţională a României”, a declarat purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava.
Interdicţia a fost dispusă „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”, a declarat Monica Dajbog purtătorul de cuvânt al MAI.

Careul de ași… extremiști

Mikola Bela a fost ridicat din Tîrgu-Mureş în 20 martie 2014 și escortat. „Este prima dată când se întâmplă aşa ceva la noi, dar e o procedură standard ce se aplică celor condamnaţi. […] Procedurile presupun identificarea, amprentarea, punerea imediată în executare a hotărârii judecătoreşti – preluarea celui în cauză şi conducerea în afara ţării”, a spus la momentul respectiv Corneliu Grosu, prefectul județului Mureș. Prefectul a afirmat că în astfel de cazuri se asigură trupe specializate de protecţie, pentru punerea în aplicare a mandatului instanţei, astfel că, pe lângă transportul normal al celui vizat, se apelează şi la o „unitate suplimentară de siguranţă”.
Totodată, în acea perioadă, alți trei membri ai unor organizaţii extremiste ungare au primit interdicţie de a intra pe teritoriul României pe o perioadă de un an: Tyirityán Zsolt, membru al organizaţiei „Oastea Haiducilor”, Zagyva György Gyula, membru Jobbik și membru al Mişcării de Tineret din cele 64 de Comitate HVIM, Szávay István, membru Jobbik. Potrivit Ministerului român al Afacerilor Interne există indicii că aceștia, alături de Mikola Béla „fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României”. Dacă nu vor respecta deciziile autorităţilor şi vor pătrunde în orice fel pe teritoriul României, cei patru ar putea fi condamnaţi la închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă: „Sustragerea de la executarea obligaţiilor instituite de autorităţile competente, de către străinul faţă de care s-a dispus măsura îndepărtării de pe teritoriul României ori a fost dispusă interzicerea dreptului de şedere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la doi ani sau cu amendă”, potrivit articolului 265 din noul Cod Penal.
Perioada pentru care un cetăţean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

Grupări extremiste maghiare din România

Athena Institute (Institutul Athena), cu sediul în Budapesta, este o organizație independentă și nonprofit, înființată în 2010, care are ca scop promovarea demnității umane și protejarea comunităților vulnerabile, demascând mișcările extremiste pentru a păstra și întări democrația pe continentul european. Informațiile referitoare la grupările extremiste maghiare din România le-am obținut de pe site-ul acestui Institut (athenainstitute.eu), accesând secțiunea Investigations (Investigații), unde în data de 25 martie 2014 a fost publicat un studiu cu titlul „Hungarian Extremist Structures in Romania”.

Cei mai activi…

Deși în ultimii ani, activitatea grupărilor de extremă dreaptă din Ungaria a intrat într-un relativ declin, aceste grupări au cunoscut o expansiune considerabilă în România, mai ales în Transilvania, în ultimii doi ani.
Dintre toate organizațiile extremiste maghiare, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate (HVIM) este cea mai activă în România, arată Athena Institute. Această grupare a fost înființată în anul 2001 și are cel puțin 11 filiale active în mai multe orașe. Unuia dintre membrii de vârf ai acestei grupări, Toroczkai László, i-a fost interzisă intrarea în România de trei ori până acum. Un alt membru de vârf, Ferenc Attila Lokodi, este, de asemenea, coordonatorul filialei din județul Bihor a partidului politic de extremă dreapta Jobbik. Actualul președinte al HVIM Transilvania este Zoltán Szőcs din Târgu Secuiesc.
Mișcarea de Tineret din cele 64 de Comitate este înregistrată oficial ca Asociația Armatei Sfântului Lazlo. În comunicatele oficiale, cele „două grupări” organizează „împreună” regulat evenimente culturale, proiectări de filme și memoriale ale Trianonului, totuși Asociația poate fi contactată doar prin emailul liderului din Miercurea Ciuc al HVIM, Csongor Szőcs.

Incidente… extremiste

La 1 Decembrie 2013 Noua Dreaptă (organizație românească) a organizat un marș în Sfântu Gheorghe. HVIM a generat o demonstrație împotriva marșului, ceea ce a dus la o încăierare cu autoritățile. Consiliul Secuiesc din Târgu Secuiesc a solidarizat cu HVIM, ai căror membri „au arătat un curaj deosebit, ținând piept provocatorilor străini, care au calomniat maghiarii”.
Totodată, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate este implicată în mai multe manifestații cu tentă naționalistă. De exemplu, în 21 și 22 februarie 2014, HVIM, Armata Sfântului Lazlo și filiala din județul Cluj a Jobbik au organizat, în Cluj Napoca, Zilele Păstrării Tradițiilor Matei Corvin, pentru a treia oară.

Cea mai radicală…

…grupare extremistă maghiară din România, a cărui origini datează din 2007 și care provoacă numeroase tensiuni, este Garda Secuiască, avându-l ca lider pe Barna Csibi din Miercurea Ciuc. Această grupare cooperează cu HVIM în mod regulat și participă în comun la campanii de intimidare și acțiuni precum conflictul din 2009 din Sânmartin. În Sânmartin, populația de etnie maghiară a atacat locuințele deținute de țigani după ce un țigan a fost prins la pășunat ilegal. În plus, Csibi a generat mai multe scandaluri naționale în România. De exemplu, în 2011, membrii grupării sale au spânzurat o păpușă care-l întruchipa pe Avram Iancu, arată Athena Institute.

Izolare și destabilizare

„Cooperarea grupărilor extremiste maghiare cu mișcările de tineret și organizațiile civile, biserici, administrații locale poate fi descrisă ca obișnuită. Popularitatea acestor grupări în rândurile tineretului local este în continuă creștere. Puterea în creștere a organizațiilor de extremă dreapta și a grupurilor extremiste în viața civilă și politică a României ar putea izola întreaga comunitate, poate împiedica descentralizarea statului român și implicarea grupurilor civile locale în procesul decizional care afectează viața comunității. […] Este în mod deosebit îngrijorător faptul că HVIM are o legătură puternică cu Oastea Haiducilor, un grup extremist rasist care se definește ca o ceată de haiduci. Legăturile strânse dintre cele două grupări ar putea fi folosite de către Oastea Haiducilor ca o trambulină de extindere peste hotare în viitor”, menționează cercetătorii de la Athena Institute, în cadrul studiului „Hungarian Extremist Structures in Romania”.
Spre finalul studiului, Athena Institute amintește și de Gabor Vona, liderul partidului de extremă dreaptă din Ungaria, „Jobbik”, referitor la care autorităţile din România au început demersurile pentru a interzice prezenţa lui în ţara noastră. Motivul: propaganda revizionistă generată de Jobbik.

Măsuri aprobate

Măsurile luate de autoritățile române în luna martie 2014 împotriva unor indivizi membri ai organizațiilor extremiste, a căror prezență a fost interzisă pe teritoriul României pentru o perioadă limitată de timp, au primit ecouri pozitive din partea mai multor personalități. Una dintre aceste personalități este Aurel Vainer, un economist român de etnie evreiască, în vârstă de 82 de ani, care îndeplinește funcția de președinte al Federației Comunităților Evreiești din România și este deputat în Parlamentul României ca reprezentant al acestei minorități naționale și religioase.
„În calitatea pe care o am de președinte al Federației Comunităților Evreiești din România și de deputat reprezentând minoritatea națională a evreilor, sunt absolut de acord cu măsura luată, o aprob întru totul și cred că este foarte bine-venită. În România nu avem nevoie de forțe extremiste care să stârnească lucruri nedorite în societatea românească fiindcă noi suntem o țară democratică în care oamenii discută și rezolvă problemele în mod pașnic, fără măsuri extreme și fără comportamente ale partidelor extremiste care incită la ură, la răzbunare, propagă mesaje antisemite… Ca atare, nu putem decât să aprobăm cu satisfacție măsura luată de guvernul român de a interzice aceste mișcări extremiste din Ungaria să se manifeste în România”, a declarat, pentru Punctul, Aurel Vainer.
În plus, Vainer a spus că dacă pe viitor, grupările extremiste vor continua să acționeze într-un mod nedemocratic „autoritățile române vor lua noi măsuri, dar deocamdată nu se impun alte măsuri fiindcă așa cum s-a procedat este foarte bine, cu atenție, cu grijă și chiar cu înțelepciune”. În plus, deputatul a menționat că se lucrează la legea care prevede măsuri de combatere a xenofobiei, rasismului, antisemitismului, pentru ca astfel de manifestări să fie tot mai puțin posibile.

70 de ani de la deportarea evreilor

Mai mult, în data de 27 martie 2014, pe site-ul Federației Comunităților Evreiești din România (jewishfed.ro) a fost publicat un comunicat al președintelui acestei organizații, deputatul Aurel Vainer, prin care acesta lăuda efortul autorităților române de a stopa ascensiunea extremismului în România:
„În contextul comemorativ al anului 2014, când se împlinesc 70 ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord spre lagărele de exterminare naziste, Conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România exprimă aprecierea pentru măsurile întreprinse de autorităţile române în drept, privind interzicerea activităţii unor organizaţii naţionalist-extremiste din Ungaria pe teritoriul României.
Pe parcursul ultimilor ani, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a protestat faţă de încercările insistente de reabilitare a unor criminali de război, precum Vass Albert sau Nyírő József.
Totodată, ne-am exprimat indignarea şi mâhnirea faţă de discursul urii şi dezbinării, răspândit pe teritoriul României, între care şi cel al judeţului Harghita, de către reprezentanţi ai acestor organizaţii extremiste, de esenţă fascistă, venite din Ungaria.
Din păcate, tineri din zonă au ajuns la manifestări reprobabile, şovine şi rasiste. Toate acestea arată pericolul pe care îl reprezintă, pentru statul democrat român, activitatea organizaţiilor extremiste străine, fiind unanim apreciat faptul că toate minorităţile naţionale din România au reprezentanţi în Parlamentul ţării.
Suntem conştienţi că, pentru fiecare dintre noi, există „loc de mai bine” şi luptăm – atât majoritari, cât şi minoritari – pentru realizarea dezideratelor şi valorilor democratice, în cadrul ordinii constituţionale instituite.
Este şi motivul pentru care Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România susţine măsurile întreprinse pentru încetarea activităţii organizaţiilor extremiste pe teritoriul României.
Președinte, Dr. Aurel Vainer – Deputat”.

Titi Dălălău

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.