Cu lupa pe Roșia Montană

Cu lupa pe Roșia Montană

rosia montana proteste targu muresJudețul Mureș, și întreaga țară, a fost răscolită săptămâna trecută de ceea ce noi am numit – cea mai aprigă dispută democratică, și anume Roșia Montană. La Tîrgu-Mureș în jur de 150 de oameni au ieșit în stradă (la Cluj în jur de 4.000) pentru a protesta împotriva deciziei Guvernului de a trimite spre adoptarea de către Parlament a noii legi care ar da, practic, undă verde exploatării de la Roșia Montană.

Argumente și contra-argumente au fost împrăștiate zilnic, cele pro-exploatare împânzind toată media tradițională, unde compania canadiană a investit sume uriașe în publicitate, iar cele anti-exploatare internetul…

În acest număr am luat legătura atât cu manifestanții mureșeni care au ieșit în stradă, dar și cu demnitarii care reprezintă Mureșul în Parlament pentru a afla părerile și bineînțeles care va fi votul lor în legătură cu acest proiect…

Legea care a încins spiritele

Liniștea sfârșitului de săptămână care caracteriza Tîrgu-Mureșul a fost spartă duminică, 1 septembrie. La ceasul cu flori o mână de puțin peste 100 de oameni, cărora li s-a alăturat și o parte din galeria formației Poli Timișoara, scanda la ora 17:00 împotriva deciziei Guvernului de a trimite spre adoptarea de către Parlament a noii legi care ar da, practic, undă verde exploatării de la Roșia Montană. „Faptul că Guvernul a trimis Parlamentului legea privind exploatarea de la Roșia Montană, lege care, așa cum am spus de la început și pentru care am ieșit în stradă, nu este o lege constituțională, nu este o lege care să poată fi acceptată, la fel cum spune și raportul Ministerului Justiției, a fost motorul care ne-a făcut să ieșim în stradă. De acolo s-a revenit la tot ceea ce se întâmplă la Roșia Montană și la toate problemele care există, pentru care nu s-a început exploatarea nici până în ziua de azi. Adică problemele de mediu, problemele de natură economică, problemele legate de oamenii care sunt acolo și care nu vor să plece”, a declarat Cristian Bojan, unul dintre liderii informali ai manifestanților.

În mai toate orașele mari din țară, lumea s-a mobilizat, cei mai mulți ieșind la București (aproximativ 3.000) și Cluj-Napoca, undeva între 4.000 și 5.000 de oameni. La Tîrgu-Mureș aproximativ 150 de oameni, care mai apoi s-au mai „diluat” către o medie de 30-50 de protestatari, care au ieșit însă zilnic, cel puțin câte o oră, la proteste. Fără autorizație, însă pașnici, protestatarii de la Tîrgu-Mureș au fost lăsați în pace și de Jandarmerie și de Poliția Comunitară, astfel că n-au apărut incidente ca la București.

Ce spun protestatarii

Argumente și contra-argumente au fost împrăștiate zilnic, cele pro-exploatare împânzind toată media tradițională, unde compania canadiană a investit sume uriașe în publicitate, iar cele anti-exploatare internetul.

Așa că, cel mai la îndemână a fost să aflăm nemulțumirea direct de la oamenii din stradă. Cristi Bojan, de care aminteam mai sus, a mai declarat legat de argumentele anti-exploatare: „În primul rând, este vorba de contractul făcut de Statul Român cu firma canadiană, care nu mi se pare și nu cred că i se pare cuiva un contract pentru România, adică partea economică legată de exploatarea de acolo, care nu aduce România în câștig. În al doilea rând, partea ecologică, acel iaz de decantare cu cianuri și toate substanțele care se folosesc acolo, care va avea dimensiunile pe care le va avea. Mai mult decât atât, deși cei de la compania minieră spun că îl vor securiza după terminarea exploatării, se știe că în toată lumea unde există astfel de iazuri de decantare ele trebuie permanent întreținute. Nu se pot curăța în doi ani de zile și gata, totul e în regulă. Statul va trebui să facă asta pentru totdeauna, adică să investească bani în întreținerea acelui iaz. Există și precedentul Baia Mare, unde în anul 2000 a fost acel accident ecologic. În cazul în care, Doamne ferește, s-ar porni exploatarea și s-ar întâmpla așa ceva acolo, Statul fiind parte din acea afacere, cine ar putea fi tras la răspundere? Cine ar răspunde?”.

Muncă pe perioadă determinată

Legat de locurile de muncă preconizate părerile sunt, din nou, la fel de împărțite. Pe site-ul Roșia Montană Gold Corporation, canadienii promit nu mai puțin de 3.600 de noi locuri de muncă create în diferite etape ale proiectului. De cealaltă parte, manifestanții spun altceva: „Locurile de muncă promise sunt, în primul rând, pe o perioadă determinată(…). Acei oameni vor lucra cât vor lucra acolo, după care nu se mai gândește nimeni ce se întâmplă cu ei și vor ajunge exact în situația în care sunt acum, în care nu au ce face. Ori, cred că soluția ar fi scoaterea localității din poziția în care e ea acum, în care nu se poate face decât exploatare minieră, avize pentru altceva nu se dau, iar o soluție ar fi să se încerce cu totul altceva, măcar până s-ar găsi o altă metodă de exploatare, pentru că sunt sigur că aurul de acolo se poate exploata și altfel”.

Un alt manifestant care a fost zilnic la proteste este George Cheteleș, absolvent al UAT, care lucrează la o firmă de programare din Tîrgu-Mureș. Aproape zilnic, a postat pe rețeaua de socializare Facebook mesaje împotriva exploatării de la Roșia Montană. După a doua zi de proteste, de pildă, spunea printre altele următoarele: „Oamenii ăștia nu au locuri de muncă pentru că statul le-a declarat proprietatea zonă industrială. Ei nu pot accesa fonduri pentru turism, deși trăiesc într-unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa. Statul i-a sărăcit voit pentru ca mai târziu să-i cumpere cu bani de nimic și promisiuni deșarte”. La câteva zile, protestul deja se aprindea la București, presa centrală a ales să îngroape subiectul, foarte puține fiind mass-media tradiționale care au mai amintit în treacăt că mii de oameni blochează bulevarde pentru a-și putea face cunoscut un punct de vedere. Pe internet au apărut zeci, poate sute de articole distribuite în rețelele de socializare, majoritatea însă reflectate de presa internațională. Pe internet protestul nu mai e un simplu protest, ci un manifest al unei generații, așa cum a fost numit. Târgumureșeanul George Cheteleș adăuga în a șasea zi de proteste: „Roșia Montană nu e doar despre un sat, patru munți, sute de tone de aur și cianură, nu e doar despre oameni dați afară din case cu forța, cimitire inundate, kilometri pătrați de ape poluate lăsate moștenire urmașilor, nu e doar despre asta. Roșia Montană e lupta unei generații care nu a primit valori morale, dar a fost nevoită să își caute propriile valori refuzând să accepte modele ca Iliescu, Băsescu, Ponta, Eba sau Gigi Becali”.

Pentru mureșenii indiferenți…

…Cristi Bojan are un alt argument: „Mai e o altă chestiune care ar putea interesa mureșenii mai mult decât Roșia Montană, legat tot de legea minelor la care facem referire. Nu știu cât se știe, dar se fac cercetări foarte aproape de Tîrgu-Mureș pentru viitoare extracții de gaze de șist, prin fracturare hidraulică. Ori, dacă legea minelor va trece și va intra în vigoare, în câțiva ani s-ar putea să ne trezim și noi expropriați de pe pământurile noastre, ale bunicilor și ale părinților, pe baza acestei legi.”

Casa Regală ia atitudine

Tot în acest timp, a intervenit și Casa Regală care, de obicei, se ferește să ia poziții în chestiuni puerile de politică internă. Totuși, de această dată a fost emis un comunicat de presă, semnat de Alteța Sa Principesa Margareta, în numele familiei regale, din care cităm: „Virtuțile și personalitatea Roșiei Montane își trag seva din destinul ei aproape unic. Așezarea posedă o tradiție bi-milenară, iar uimitoarele sale galerii, păstrate în vreme, vorbesc despre epoca daco-romană, despre cea medievală și despre cea modernă. Dar Roșia Montană are o frumusețe naturală și o tradiție vie, care sălășluiesc deopotrivă în armonia naturii și în sufletele și mințile oamenilor care o locuiesc. Multe sunt motivele pentru care Roșia Montană ar trebui să fie un exemplu de conectare, armonie, prosperitate și un model de dezvoltare europeană din Mileniul III. Din păcate, felul în care ținutul a fost tratat în ultimii patruzeci de ani a atentat serios la prezentul și viitorul lui. Casa Regală a României, care a fost martora directă a prăbușirilor identitare, instituționale și economico-sociale din a doua jumătate a secolului trecut, nu are cum să fie indiferentă la drumul Roșiei Montane în viitor. Alături de Academia Română, de Bisericile Ortodoxă și Catolică și de societatea civilă, Familia noastră va sprijini, în orice fel posibil, salvgardarea și înflorirea virtuților și valorilor Roșiei Montane, așa cum s-au dăltuit ele timp de două mii de ani”.

Și ar mai fi enorm de multe de zis unele din argumente invocate de Gold Corporation, altele de cei care se opun. Dar până una alta, mingea nu e la niciuna din cele două părți. Proiectul a fost înaintat Parlamentului, așadar de acolo am încercat să luăm pulsul. Cum am arătat părerile manifestanților mureșeni, am încercat să aflăm…

…opinia parlamentarilor de Mureș

N-am reușit să luăm legătura cu toți, însă am dat de nouă din cei 12 demnitari care reprezintă Mureșul în Parlament. „N-o să exprim public poziția mea, atâta vreme cât n-am să studiez acest proiect vizavi de Roșia Montană. Acest proiect de lege încă nu a ajuns pe masa noastră, cel puțin la nivelul senatorilor. Fiți convinși că în momentul în care îl voi avea, îl voi studia și voi avea o poziție foarte clară”, spunea Akos Mora, senator PNL.

Colegul lui de la Senat Alexandru Petru Frătean de la PSD spune cu alte cuvinte exact același lucru: „În ceea ce mă privește, eu încă nu mi-am formulat opinia finală. Vreau să studiez documentele care s-au transmis Parlamentului sau se vor transmite și în urma unei analize mai profunde o să îmi definitivez poziția, pentru că nu este o chestiune simplă și nu cred că trebuie tratată foarte expeditiv”.

Dintre toți parlamentarii, singurul care a fost categoric și a tranșat din start problema a fost deputatul PSD Vasile Gliga, totodată și lider PSD Mureș: „Categoric voi vota împotrivă, dar trebuie făcut ceva și pentru zona respectivă, pentru oamenii din zona respectivă. Trebuie găsite soluții pentru locuri de muncă, e nevoie de investiții, dar nu numai acolo, ci în toată țara. Nu numai în Roșia Montană sunt probleme cu locurile de muncă, ci e o prioritate națională. Acolo, fiind o mare resursă naturală, poate că ar fi bine să o valorificăm noi, ca popor, nu să o dăm cuiva”.

Deputatul PSD Florin Buicu…

…spune că va merge pe mâna majorității celor cu care va vorbi în colegiul din care a fost ales, adică Tîrgu-Mureș: „Legat de subiectul Roșia Montană, într-adevăr subiectul va ajunge în Parlament în cursul săptămânii viitoare. Anunțul legat de discutarea în Parlament a acestui proiect a determinat o reacție din societatea civilă și personal am primit, prin intermediul unor platforme specializate, e-mailuri din partea unor locuitori ai Tîrgu-Mureșului. Până în momentul de față am primit opt e-mailuri din partea unor persoane care se opuneau și îmi solicitau să nu votez aprobarea proiectului de la Roșia Montană. În momentul de față, într-adevăr există, nu numai în Tîrgu-Mureș, ci la nivel național, în multe dintre orașe, manifestări împotriva acestui proiect. Vă spun sincer, voi avea întâlniri cu locuitorii din oraș și efectiv îi voi întreba care este părerea lor legată de acest proiect. În momentul în care majoritatea pozițiilor vor fi împotriva acestui proiect, votul meu va fi împotriva proiectului de la Roșia Montană, indiferent dacă va exista sau nu o decizie politică legat de acest vot, pentru că pot să vă spun că în momentul de față PSD nu a cerut parlamentarilor săi să voteze într-un anume fel la discutarea acestui proiect”.

Și Borbély László NU

O părere avizată cel puțin prin prisma funcției de ministru al Mediului pe care actualul deputat UDMR de Mureș a deținut-o, vine de la Borbély László: „După părerea mea, în primul rând nu putem discuta sau vota un asemenea proiect fără a clarifica problemele de mediu, care nu sunt clarificate în acest proiect. S-a legat căruța în fața cailor, pentru că, eu chiar știu și sunt în temă, Ministerul încă n-a finalizat analiza acelui studiu de impact fără de care nici nu putem vorbi de alte conotații economice. În al doilea rând, dacă vorbim de lege, cred că merge până la perete în ceea ce privește constituționalitatea acestei legi sau chiar s-ar putea să fie neconstituțională, pentru că, de fapt, Statul nu are un control în ceea ce privește multe din procesul acesta care este o investiție privată. Se fac derogări de la multe legi și dă o putere extraordinară unei companii private, ceea ce cred că este pentru prima oară când se promovează o asemenea lege. Chiar dacă au trecut 13 ani de la licență, chiar dacă, să zicem, compania ar putea să dea în judecată Guvernul, nu așa rezolvi problema. Deci, în ceea ce mă privește, clar nu voi vota acest proiect de lege. Cred că și UDMR va avea aceeași poziție și, din păcate, iarăși am ajuns în situația în care, după 13 ani de zile, nu reușim să dăm un răspuns clar nici în ceea ce privește investitorul, nici în ceea ce privește rezolvarea problemei”.

Kelemen Atilla este mai reținut

Colegul său de partid, deputatul Kelemen Atilla este mai reținut: „Bineînțeles, sunt fel și fel de argumente din ambele părți. Eu înțeleg că acolo sunt foarte mulți oameni care nu au loc de muncă, acolo prin tradiție oamenii se pricep la minerit și nimic altceva, deci e o treabă foarte gingașă și totuși, până când nu există o garanție că această metodă cu cianuri să fie cu maximă siguranță rezolvată, eu așa cred că nu poți vota o asemenea lege. Dacă nu există aceste garanții și dacă Guvernul sau cel care vrea să exploateze aceste minereuri nu poate să dea aceste garanți, până atunci nu se poate vota o asemenea lege”.

Indeciși

Mai sunt lucruri de clarificat sau cel puțin asta ne spune Cristian Chirteș, deputat PNL: „Până astăzi nu am clarificată poziția. Sunt câteva detalii tehnice, motiv pentru care am programate câteva întâlniri cu geologi și cu ONG-uri, vom analiza foarte clar și în Comisia de Agricultură, după care… nu pot să spun astăzi că voi vota pentru sau împotrivă. Sufletul îmi spune împotrivă, alte considerente de ordin economic îmi spun pentru, dar cu siguranță voi vota, nu voi lipsi de la votul pe acest subiect”.

La fel ca și colegul său de la Cameră, deputatul UDMR spune că încă nu este decis, pentru că n-a văzut personal proiectul de lege: „Săptămâna trecută am început să discutăm această chestiune în grupul parlamentar (n. red. UDMR). Dat fiind faptul că încă nu era gata proiectul și era vorba că o să fie, nu știu, nu cunoaștem conținutul proiectului, nu mă pot pronunța. Dacă vom afla luni conținutul proiectului, în ședința de luni, pentru că așa începem săptămâna, cu ședința grupului, vom discuta și atunci vă voi putea spune care este poziția noastră”.

Tot în tabăra indecișilor intră și deputatul PDL Florin Urcan: „Deocamdată vreau să spun doar că în cursul săptămânii viitoare ni se vor oferi mai multe date, pentru că pe informațiile pe care le vehiculează presa, noi nu putem lua o decizie. În momentul de față am și argumente pro și contra destule. Suntem membri în Parlamentul României și nu ne putem lua după ce spune fiecare într-o declarație la televizor sau la radio. Ca să putem lua o decizie punctuală, va trebui să facem o analiză cu toate datele la dispoziție. În scurt timp, eu îmi voi face public punctul de vedere și voi putea lua o decizie undeva pe sfârșitul săptămânii viitoare. Nu este nicio grabă pentru că vă spun în cunoștință de cauză, în Parlament, în dezbateri nu va ajunge degrabă subiectul, pentru că cei de la guvernare nu au interesul să se discute repede, ci au interesul să lase încet și sigur să se calmeze populația și opinia publică și după aceea să se decidă. Acum orice decizie ar lua, ar provoca iritare și probabil că cei care îi consiliază îi sfătuiesc să nu arunce. Noi avem argumente de ambele părți, dar nici una nu m-a convins. Sunt două capitole mari acolo, care trebuie analizate: partea de mediu, pe care noi la comisie am cerut date concrete legat de impactul asupra mediului, mai mult decât ceea ce vedem la televizor și cel de-al doilea capitol foarte important, partea economică. Aici într-adevăr sunt foarte multe argumente cu care Statul Român poate solicita, profitând de iritarea populației, un procent important din beneficiile economice(…)”.

Pentru că spațiul editorial este totuși limitat, dacă v-am făcut curioși și doriți să urmăriți una din cele mai aprigi dispute democratice de până acum de la noi, care se poartă implicând societatea civilă, puteți urmări site-urile Roșia Montană Gold Corporation la adresa www.rmgc.ro – pro exploatare și site-ul organizației Alburnus Maior, principalii opozanți ai proiectului de exploatare la www.rosiamontana.org.

Cătălin Hegheș

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.