Cum se vede coplata la nivelul județului

Guvernul a inițiat un proiect de hotărâre, prin care dorește să modifice contractul-cadru privind condițiile de acordare a asistenței medicale, prin sistemul clasic al asigurărilor sociale de stat. Mai exact, Guvernul ar vrea să introducă sistemul de coplată al serviciilor medicale, prin care acestea să fie suportate, în parte, de pacienți, cărora li se vor percepe anumite taxe. Anca Florea, directorul Direcției Relații Contractuale din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Mureș explică: „Coplata este o sumă care se percepe asiguraților pe lângă serviciile din pachetul de bază care i se asigură. Nu se percepe la urgențe, pentru îngrijiri la domiciliu și pentru dispozitive medicale, în rest toate domeniile sunt cuprinse în coplată”. Banii sunt încasați direct de cabinetul, clinica sau spitalul în care beneficiați de serviciile medicale și intră în bugetul propriu. „Sumele reprezintă veniturile proprii ale cabinetului, spitalului, respectiv a furnizorului. Conform legii finanțelor, medicul respectiv sau reprezentantul legal al acelei unități, poate să-i utilizeze pentru dotare, investiții etc.”, mai spune Anca Florea, director în cadrul CAS Mureș. Unitățile sanitare primesc niște sume de bani direct, dispun cum vor de cheltuirea lor, așadar e evident că nu există nici o împotrivire la această măsură.

Reacții adverse

Pe de altă parte, e evident că asociațiile bolnavilor n-au fost de aceeași părere. Printre cei mai virulenți combatanți ai proiectului guvernamental au fost cei de la Alianța Pacienților Cronici din România, care susțineau că povara este prea mare: „Introducerea sistemului de coplată la servicii şi investigaţii în cazul pacienţilor cronici ar avea un impact negativ, după povara introducerii coplăţii la medicamente, ţinând cont de severitatea acestor boli şi de necesitatea internărilor repetate pentru control şi tratament sau pentru rezolvarea diverselor complicaţii ce apar în cursul evoluţiei, secundare bolii sau tratamentului; de asemenea trebuie avut în vedere că în majoritatea cazurilor aceste boli sunt invalidante, nepermiţând pe de o parte pacientului să îşi desfăşoare o activitate normală (ceea ce duce la o diminuare a veniturilor), iar pe de altă parte crescând costurile îngrijirilor (alimentaţie individualizată, condiţii de locuit, medicamente, eventual personal de îngrijire”.

În fine, la finalul săptămânii trecute, ministrul Sănătății Vasile Cepoi a făcut un pas înapoi și a declarat că în urma discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional România nu s-a angajat la niciun termen până la care să introducă sistemul de coplată în sănătate: „Coplata urmează să fie negociată cu asociaţiile de pacienţi, asociaţiile profesionale. Legea zice că nivelul coplăţii se stabileşte în urma negocierilor. O majoritate a asociaţiilor pacienţilor se împotriveşte coplăţii. Probabil că vor dura foarte mult. Negocierile vor demara săptămâna viitoare. Discuţiile anterioare (n.r. – cu delegaţia FMI) erau ca în toamnă să fie introdusă coplata. Acum nu ne-am angajat la niciun termen, pentru că din Parlament legea a ieşit cu această prevedere, şi anume că nivelul taxei şi serviciile se stabilesc prin negociere şi, prin urmare, nu ne putem asuma niciun termen”.

Cât ne costă coplata?

Așadar, dacă tot a bătut în retragere deocamdată ministrul Cepoi, rămâne timp, cel puțin teoretic, pentru o dezbatere publică sănătoasă, care să ducă la adoptarea unui sistem de coplată a serviciilor medicale care să fie un compromis acceptabil pentru toată lumea. Așa cum arată el acum, dacă va fi adoptat, vom plăti pentru aproape orice, exceptând urgențele îngrijirile la domiciliu și serviciile medicale. Potrivit proiectului, explică Anca Florea din cadrul CAS Mureș, urmează să plătim pentru fiecare consultație sau investigație medicală, de la medicul de familie până la spitalizare: „La nivelul medicinii de familie, respectiv medicina primară, se percepe o coplată per consultație, în funcție de gradul profesional al medicului. Dacă medicul este specialist, coplata este în sumă de 4 lei/consultație, iar dacă este medic primar, atunci 5 lei/consultație. În ambulatoriu de specialitate, clinic, la medicul specialist se percepe 5 lei/consultație, iar la medicul primar 7 lei/consultație. În ambulatoriu de specialitate, pentru medicina complementară, respectiv fitoterapie, homeopatie și planificare familială, se percepe 4 lei/consultație la medicul de specialitate și 5 lei/consultație la medicul primar. În acupunctură se percepe coplată atât pentru consultație, cât și pentru cura de tratament, respectiv 4 lei/consultație la medicul specialist, 5 lei/consultație la medicul primar și 10 lei pentru cura de tratament. Pentru laborator se percep sume pentru analize, în funcție de numărul de analize de laborator care se efectuează. Între 1 și 5 analize medicale – 5 lei, între 6 și 10 analize – 10 lei, iar peste 10 analize de laborator – 20 de lei. Pentru radiologie și imagistică medicală – 5 lei pentru biletul de trimitere, iar pentru investigațiile de înaltă performanță, respectiv CT, RMN și angiografii sunt percepute mai multe taxe în funcție de investigația recomandată, între 80 de lei, cel mai mic la angiografie, până la 250 de lei la RMN cu substanța de contrast. Pentru medicina de recuperare, respectiv curele de fizioterapie se percep 5 lei la medicul specialist și 7 lei la medicul primar, la consultații și 20 de lei la cură. Ultimul capitol este spitalizarea, unde există tipuri de spitalizare de zi, la care se percepe coplată în funcție de categoria în care este încadrat spitalul. De exemplu, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, care este încadrat în categoria I, se percepe 60 de lei pentru fiecare zi de spitalizare. Pentru spitalizările continue, se percepe o coplată pe episodul de spitalizare, la fel între 40 de lei la spital de categoria V și până la 80 de lei la spitalele de categoria I, cum ar fi Spitalul Clinic Județean de Urgență”.

Oarecum în ceață…

…suntem din mai multe puncte de vedere. De pildă, ce e urgență și ce nu? Deși sunt definite, în multe cazuri poate rămâne la latitudinea medicului să decidă dacă e sau nu urgență, deci dacă bolnavul va fi tratat sau nu gratuit într-o anumită situație. Apoi, încă n-a fost finalizată lista persoanelor defavorizate care vor fi exceptate de la plata acestor sume. Dacă vor fi pensionari, minori, un plafon de venituri sub care să nu se plătească etc. atunci greul va cădea din nou pe angajații oricum supra-taxați. De asemenea, e incertă situația bolnavilor cronici care revin constant după rețete. Eliberarea rețetelor e gratuită, însă depinde cum o iei. Anca Florea a încercat să ne lămurească: „La medicul de familie eliberarea de adeverință nu reprezintă consultații, ele sunt încadrate la alte servicii, care și până acum erau taxabile. Eliberarea de rețete face parte din actul medical, care se finalizează prin prescrierea rețetei. La eliberarea unei rețete nu se percepe taxă, dar și la acei bolnavi cronici care vin după rețetă, rețeta se scrie în urma unei consultații și atunci se percepe taxă de consultație. Eu vorbesc doar despre modificarea contractului cadru, care este legislația… Din discuțiile pe care le-am auzit de la ministrul Sănătății, am auzit că există anumite categorii de asigurați care vor fi exceptați de la aceste plăți. Acele exceptări vor trebui să apară ca modificare la Legea 95, iar acelea n-au apărut.”

Spitalizarea

În plus, proiectul nu e prea bine gândit dacă ne referim la spitalizare. Fie că veți fi internați la chirurgie cardio-vasculară, la ATI sau pentru un simplu set de analize, per zi de spitalizare, în aceeași categorie de spital, veți plăti la fel, deși costurile, evident, în primele două cazuri sunt mult mai mari. Directorul medical al Spitalului Privat Nova Vita, Dragoș Popa, spune că mai e mult de lucru pentru îmbunătățirea proiectului în forma sa actuală: „Proiectul este deficitar sub multe aspecte, din punctul meu de vedere, pentru că dincolo de secția la care ești internat și manopera medicală la care ești supus diferă ca și costuri. Sunt secții cum e chirurgia cardio-vasculară unde sunt costuri extrem de mari. Și aceste aspecte vor trebui reglementate, precum și stimularea și stabilirea până la urmă a acelui pachet minim de care se tot discută, care încă nu este clar precizat. În fiecare specialitate ar trebui să existe un pachet minim, pentru că nu putem exclude anumite specialități, iar omul să nu aibă acces de exemplu la chirurgie cardio-vasculară sub nici un fel(…)Cred că până la urmă ar trebui să se meargă pe un sistem care s-a aplicat și în alte state. Din păcate, s-a demonstrat că, doar prin plata unor asigurări sociale nu se poate susține un sistem medical nicăieri în lume”. Pe de altă parte, mai completa Dragoș Popa, dacă for fi categorii exceptate de la plata acestor sume, cine ne garantează că acei pacienți nu vor fi discriminați în fața celor care plătesc? Pentru că interesul în special la cabinetele mici, va fi ca să aibă întâietate cel care plătește.

Coplata scoate la iveală probleme…

…ținute sub preș, pe care nici un Guvern din ultimii 20 de ani nu și-a asumat-o. Una dintre ele ar fi stabilirea pachetului minim de servicii de care un asigurat social poate beneficia. Stabilirea pachetului minim ar liberaliza oarecum piața serviciilor medicale, unde acum clinicile private sunt dezavantajate față de cele de stat. „Noi și acum suntem practic într-un sistem de coplată, pentru că avem o relație contractuală cu Casa de Asigurări, însă suntem dezavantajați față de sistemul public, în sensul că nu contează complexitatea cazului pe care îl tratăm, noi primim o sumă fixă, care de cele mai multe ori este insuficientă pentru a acoperi costurile de cazare, masă, medicație și manoperă medicală. Cu siguranță, dacă s-ar interpune o asemenea măsură, care să aducă fonduri mai mari, aceste fonduri pot fi canalizate spre dotări, spre o salarizare mai bună a personalului medical, astfel încât să excludem exodul spre alte țări și în dezvoltarea unor tehnici medicale care să asigure și garanția unei practici medicale mai bune, dar și reducerea duratei de spitalizare, pentru că în mare măsură costurile de aici sunt crescute”, spune directorul medical de la Nova Vita, Dragoș Popa.

În fine, proiectul acum în dezbatere, ar fi avut și rolul de a elimina mita din sistem, aducând teoretic mai mulți bani pentru cei care furnizează servicii medicale. Dar teoria e una, iar practica e alta. De pildă, tot Dragoș Popa sesizează foarte bine și modalitatea inechitabilă de plată a medicilor din sistemul public: „Astăzi, în sistemul public, un medic primar chirurg care nu are pacienți, față de un alt medic primar chirurg care desfășoară activitate de dimineața până seara, din punct de vedere salarial, este remunerat la fel. Singura diferență de venituri între cei doi se face prin acele „atenții”. Dacă s-ar transpune acest lucru și din punct de vedere salarial și s-ar face o diferență, poate ar scădea tentația de a mai primi venituri suplimentare de la pacienți”.

Mita

E normal că această măsură nu va duce rapid la eliminarea mitei generalizate din sistem, însă cu siguranță va ajuta, pentru că despre mentalitate și schimbarea ei este mult de dezbătut și cu siguranță se impun și alte măsuri. Deocamdată o avem pe aceasta, materializată printr-un proiect de hotărâre de Guvern. Dacă el e bun sau prost, asta puteți decide și dumneavoastră. Proiectul se află încă în dezbatere publică, a fost afișat în 3 august pe site-ul ministerului, poate fi descărcat și citit de la adresa http://www.ms.gov.ro/?pag=22, iar teoretic va rămâne în dezbatere până pe data de 3 septembrie.

Cătălin Hegheș

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.