Cum și câtă forță de muncă ne pleacă?

Cum și câtă forță de muncă ne pleacă?
Medicii și asistentele continuă în număr însemnat să-și caute un loc de muncă în străinătate.

Medicii și asistentele continuă în număr însemnat să-și caute un loc de muncă în străinătate.

Începând cu data de 1 ianuarie, toate restricțiile privind libertatea de circulație a muncitorilor români în spațiul Uniunii Europene au fost eliminate. Măsura, care a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2007, a ajuns în acest an să taie ultimele țări de pe lista celor care impuneau restricții, adică nevoia de a obține o autorizație de muncă. Cu alte cuvinte, chiar și până atunci, românii puteau să se angajeze în aceste state, însă procedura era ceva mai anevoioasă.

De 1 ianuarie 2014 și până în prezent peste 400 de mureșeni au aplicat la joburi în străinătate. Datele vin de la portalul de recrutare de forță de muncă Tjobs.ro, specializat pe trimiterea românilor la muncă în străinătate, cel mai mare de acest fel din România. La aceste cifre se adaugă cei care pleacă pe cont propriu.

Cele mai căutate domenii…

…în acest început de an sunt hoteluri/turism, construcții/amenajări și domeniul de asistență socială. Observăm, așadar că undeva la 45% din numărul celor care își caută locuri de muncă în străinătate vor să lucreze în domenii unde se cere calificare medie sau există chiar joburi pentru personal necalificat (chiar dacă se pune totuși accent pe experiență profesională).
Totuși, merită menționat și faptul că aproape 4% din numărul mureșenilor care aplică la un job în străinătate o fac în domeniul sanitar.
Cu alte cuvinte, atrași de enorm de marele avantaj al pachetelor salariale, medicii și asistentele continuă în număr însemnat să-și caute un loc de muncă în străinătate, iar Statul continuă să investească mii de euro în educația unor viitori medici pe care nu reușește să-i țină în țară. Și nici nu prea are cum, în condițiile în care un medic rezident care a absolvit anul trecut Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș, care și-a luat apoi rezidențiatul, primește în medie un salariu net de 1.000 de lei și-n plus este umilit profesional aproape zilnic la locul de muncă. Spre deosebire, colegi de-ai aceluiași absolvent de medicină care alege să plece imediat după rezidențiat, ajunge în scurt timp în țări ca Germania sau Franța să aibă propriii pacienți și să lucreze pe salarii începând de la 2.000-2.500 de euro pe lună.

Tendințele,…

…cel puțin dacă ne uităm pe cifre, arată o ușoară scădere a numărului de români care își caută locuri de muncă în străinătate.
Dacă în 2012 erau peste 1.600 de mureșeni care au aplicat la oferte de muncă în străinătate, în 2013 numărul acestora a scăzut undeva la 1.450 de aplicanți. Chiar dacă s-a mai schimbat ordinea, cele mai importante patru domenii în care mureșenii aleg să lucreze în străinătate sunt aceleași hoteluri/turism, construcții/amenajări și asistență socială (căutate intens la început de 2014), la care se adaugă agricultura/silvicultura/zootehnia. Și în 2012 și în 2013 peste jumătate din numărul de aplicanți alegeau unul din aceste patru domenii.

Chiar dacă avem peste jumătate din numărul de aplicanți care își caută joburi la care angajatorii nu solicită de regulă studii superioare, asta nu înseamnă că nu ne pleacă forță de muncă școlită. Asta pentru că în 2012 aproape 37%, în 2013 undeva la 35%, iar în 2014 până în prezent 34% din cei care aplică la locuri de muncă în străinătate au studii superioare. Concluzia firească este că mureșenii aleg de multe ori să lucreze pe posturi care sunt inferioare pregătirii lor profesionale din cauza salariilor încă nealiniate măcar la media veniturilor europenilor.

Cât se câștigă?

…este fireasca întrebare care și-o pun cei care doresc să plece. Dacă ne uităm la salariile anunțate de angajatorii străini, chiar dacă vorbim de munci de calificare medie sau chiar necalificate, salariile încep, de regulă, de la cel puțin 300-500 de euro, dar cresc rapid peste 1.000 de euro/lună. Astfel, un chelner, deci pe un post cu o calificare medie, poate câștiga peste 1.000 de euro, la care se adaugă adesea și alte beneficii cum sunt cazarea, masa și transportul plătit de angajator. În plus, dacă vorbim despre acest sector al serviciilor, mai putem adăuga la venitul lunar și bacșișurile, care îi asigură astfel angajatului un venit net superior celui pe care l-ar putea obține acasă. Iar dacă discutăm despre profesii unde se cer studii superioare, atunci salariile urcă și mai vertiginos. Cel mai bine plătite locuri de muncă afișate acum pe portalul Tjobs.ro sunt de regulă cele destinate medicilor, care pot ajunge să câștige peste 5.000 de euro lunar.

Totuși, e bine de știut că angajatorii străini au și pretenții, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine (mai ales în servicii), seriozitate și disponibilitate de muncă. Cu alte cuvinte, angajaților li se cere să-și respecte munca, iar uneori să lucreze chiar peste program (cu ore suplimentare plătite).

Alternativa de acasă…

…dacă ne raportăm tot la date statistice nu este tocmai o alternativă, privind din prisma salarizării. Cel mai recent buletin statistic al Direcției de Statistică Mureș spunea că la finalul anului trecut câștigul salarial mediu brut în județul Mureș era de aproximativ 1.800 de lei, dar după impozitare, asta se traduce în aproximativ 1.200 de lei salariu net. Transformat în euro, vorbim de sub 300 de euro câștig salarial mediu net. Cu alte cuvinte, media salariilor nete din Mureș este încă sub cele mai mici salarii, pe cele mai prost plătite muncii într-un stat vest european. În aceste condiții, nu este de mirare că migrația forței de muncă încă mai continuă la cote care ar trebui să ne pună măcar pe gânduri.

Cătălin Hegheș

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.