DEPOMUREŞ a deblocat proiectele

DEPOMUREŞ a deblocat proiectele

122694-murDupă cinci ani, autorităţile publice mureşene şi compania Depomureş au ajuns la un consens. Compania deţinută de GDF Suez a fost de acord să renunţe la distanţa impusă prin raportul de securitate în mai multe zone din judeţ. Perimetrul de protecţie va fi de maxim 50 de metri.
Prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu, a anunţat săptămâna trecută că s-a ajuns la un consens cu reprezentanţii Depomureş, astfel că mai multe proiecte din judeţ, printre care şi construcţiile de locuinţe, vor putea fi reluate, după ce au fost blocate timp de 5 ani.
Vă aducem la cunoştinţă faptul că, potrivit rapoartelor întocmite în 2008 de specialiştii din domeniul gazelor naturale, pe fondul invocării normelor europene, s-a stabilit ca arie de protecţie în jurul sondelor o suprafaţă de 450 de metri. Din această cauză, programe de dezvoltare din diferite zone ale judeţului Mureş au fost blocate.„Astăzi pot vorbi de îndeplinirea unuia dintre cele mai importante obiective pe care mi   le-am propus atunci când am ocupat această funcţie, şi anume rezolvarea problemelor legate de sistarea unor investiţii din judeţul Mureş pe seama aplicării normelor de securitate în domeniul gazelor. În luna aprilie 2013 am avut o primă discuţie. Timp de 5 ani între autorităţile din judeţul Mureş şi compania Depomureş au avut loc mai multe discuţii, unele chiar contradictorii, nesoluţionate în tot acest timp. Mai mult, s-au instituit pentru Tîrgu-Mureș, comuna Crăciuneşti, Sărmaşu, zone de protecţie în jurul sondelor pe o rază de 450 de metri. Acest lucru a determinat sistarea imediată a oricăror investiţii în perimetru”, a spus prefectul atunci când a anunţat soluţionarea problemei. Noua zonă de siguranţă anunţată de prefect a fost de 50 de metri. Astăzi vă pot comunica faptul că am beneficiat de înţelegerea şi colaborarea cu Depomureş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, reuşind să stabilim pe o temelie solidă, fundamentată ştiinţific, bazată pe calcule matematice şi elemente de calcul a riscurilor, cât şi a probabilităţilor de apariţie a acestora, zona de protecţie din jurul unei sonde la 50 de metri. În acest moment putem vorbi de deblocarea unor lucrări de investiţii în judeţ, lucrări care trebuie să continue. Ne încadrăm în legile României, în normele Europene. Am rezolvat una dintre problemele grele ale judeţului Mureş cu aceşti oameni!“,  a mai declarat prefectul.

Aplicarea Seveso 2

Săptămânalul Punctul a semnalat această problemă în urmă cu câteva săptămâni, aducând în discuţie şi problema legislaţiei interpretabile. De altfel, şi prefectul Grosu semnala această problemă de legiferare respectiv de aplicare a legislaţiei: ,,Ne lovim aici de o contradicţie puternică, chiar o luptă, între realitate şi modul de aplicare a unor norme, destul de confuze, care au dus la blocarea lucrărilor şi care cel puţin în acest moment par a fi de neclintit. Este vorba de modul curios pentru mine a aplicării normelor Seveso II de protecţie şi de siguranţă europeană care privesc exploatările de gaze, petrol, care recomandă ţărilor care exploatează, în cazul nostru gazul, măsuri de securitate sporită, fără a stabili cifre, date exacte, ce înseamnă aceste măsuri şi cum se transpun în practică”.
Potrivit directivei europene Seveso 2, transpuse în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 804 din 2007 asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, sondele de înmagazinare sunt incluse în categoria de risc. Potrivit legislaţiei româneşti: titularul activităţii are obligaţia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident. Informaţiile vor cuprinde cel puţin elementele prevăzute în ANEXA 5 la HG 804 / 2007. Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii, cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă, la intervale de trei ani. Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate.
Astfel, inclusiv companiei târgumureşene i s-a solicitat întocmirea unui raport de securitate prin care să fie stabilit un perimetru de siguranţă, mai ales în cazul în care sondele de înmagazinare sunt situate în apropierea zonelor locuite. Potrivit ultimului raport de securitate întocmit de către expertul angajat de companie – din informaţiile noastre neoficiale pentru că reprezentanţii Depomureş nu ne-au răspuns solicitării noastre, acesta a fost refăcut de şapte ori, însă motivele returnării de către cele trei instituţii care trebuiau să îl avizeze, şi anume Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” Mureş, Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului nu au vizat problema distanţei de siguranţă – perimetrul considerat nepericulos a fost stabilit la 400 sau 450 de metri.
Ciudat în toată discuţia este că sondele de producţie nu sunt considerate periculoase, raza de siguranţă fiind de 50 m, chiar şi 25 de m, în timp ce sondele de înmagazinare – da. În cazul sondelor de înmagazinare despre care vorbim, gazul este depozitat în roca mamă şi nicidecum într-o incintă. Altfel spus, pericolul de explozie, spre exemplu, este aproape inexistent, deoarece atunci s-ar putea spune că punga de gaz pe care ar fi situat Podişul Transilvaniei e un pericol continuu pentru locuitorii din mai multe judeţe.

Ligia VORO

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.