Descoperire unicat în România, făcută la cetate

cetate targu-muresLucrările de reabilitare care se execută în Cetatea din Târgu Mureş au scos la lumină o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, a declarat presei, marţi, Zoltan Soos, directorul Muzeului Judeţean Mureş. ‘În fosta clădire a armatei (actualmente Muzeu, n.r.) am identificat vechea primărie a oraşului, construită la începutul secolului XVII. Austriecii când preluau administraţia cetăţii, dădeau afară populaţia oraşului din cetate şi transformau totul într-o cazarmă militară. Clădirile solide din secolul XVII sunt păstrate şi transformate, adăugate sau extinse. Aşa s-a format şi cu această clădire, vechea primărie, în formă de U, o formă tipică arhitecturii baroce. Aici am identificat temniţa oraşului, sala de şedinţe iar între cele două era bucătăria. În secolul al XVII-lea avem documente scrise care fac referire la astfel de acte politice sau administrative, care se terminau cu o sărbătoare, se gătea, erau reţetele din vremea respectivă, era vin. În temniţe am identificat foarte multe materiale din echipamentul bucătăriei de secol XVII şi asta este unicat în România până acum, deoarece să găsim atât de multe elemente dintr-o bucătărie de secol XVII este foarte probabil unic şi aşa va rămâne’, a spus Soos.

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Mureş, săpăturile arheologice se concentrează primordial în zonele în care vor fi amplasate construcţii noi sau vor fi transformate cele vechi, în cadrul lucrărilor de modernizare a Cetăţii, ca urmare a accesării unei finanţări europene de către Primăria Târgu Mureş. Soos a arătat că descoperirile arheologice din Cetatea Târgu Mureş nu se opresc însă doar la vechea clădire a primăriei, întrucât în zona actualului centru de informare turistică a fost identificată şi o casă meşteşugărească din secolele XV-XVI.

Directorul Muzeului Judeţean Mureş a susţinut că o altă descoperire interesantă este cea din zona bastionului măcelarilor, unde a fost identificată poarta de nord a cetăţii şi un sistem de captare a apei folosită ca drenaj, dar şi pentru nevoile umane, un bazin pentru WC-urile vechi.’Era o cisternă în interiorul cetăţii, care era legată cu un canal de un decantor aflat în afara zidului, sub nivelul şanţului cetăţii (…) Deci aveau un sistem destul de complex de infrastructură. Poarta de nord a fost deschisă undeva în anii 1650, deci zidurile cetăţii există’, a subliniat Soos. Acesta a precizat că Cetatea Târgu Mureş, la înfiinţare, era ultimul şi cel mai mic oraş făcut în Transilvania – oraşul putea să devină o aşezare dacă era înconjurată de ziduri – care se întind pe doar 4 hectare, faţă de alte oraşe care au 30-50 de hectare, cum e Sibiul sau Braşovul. ‘Dar era suficientă (mărimea -n.r.) pentru a obţine rangul de oraş liber regal şi era suficient pentru a primi privilegiile dorite, cu jude propriu, cu administraţie proprie, se desprindeau de Scaunul Mureş şi au avut o autonomie administrativă (…) La început de secol XIV se aşează pe dealul cetăţii călugări franciscani care treptat dezvoltă un centru religios foarte important. Între 1320-1400 se construieşte această mănăstire din care astăzi se păstrează foarte mult: biserica, sacristia, altarul şi capela mănăstirii – azi este biserica reformată şi este cel mai important monument din Târgu Mureş, fiind singurul monument medieval păstrat în oraşul nostru de la începutul secolului XV (…) În săpăturile arheologice am identificat materialul acestei mănăstiri franciscane care conţine foarte multă materie primă folosită în atelierele mănăstirii, unde se confecţionau rozare din oase de cerb, care erau vândute pelerinilor’, a mai arătat Zoltan Soos.

AGERPRES

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.