Deși avem reforme peste reforme, în învățământ problemele vechi persistă

În acest semestru şcolar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş a publicat Raportul privind starea învăţământului mureşean pentru anul şcolar trecut – 2015 – 2016. Am selectat câteva dintre aspectele cele mai interesante şi mai importante pentru situaţia învăţământului mureşean, precum: situaţia absenteismului şi abandonului şcolar, reţeaua şcolară, violenţa în şcoli, performanţele şcolare…

În Mureș, peste 1.000 de elevi au abandonat școala

Abandonul şcolar a ajuns la cote alarmante în România: aproape 300.000 de tineri părăsesc şcoala înainte de vreme, iar 75.000 dintre aceştia nici nu vor să muncească, arată statisticile Eurostat.
Din păcate, abandonul şcolar a crescut în ultimii ani.
Anul trecut şcolar, în judeţul Mureş au abandonat şcoala aproximativ 1.070 de elevi. Cele mai multe abandonuri sunt la Şcoala „Vasile Moldovan” Tîrnăveni şi Şcoala Gimnazială Ogra. Concluziile IŞJ sunt: „La nivelul unităţilor de învăţământ din mediul rural se constată o uşoară creştere a abandonului şcolar, faţă de cea din mediul urban. S-a constat faptul că elevii care au abandonat studiile pe parcursul anului şcolar 2015 – 2016 au avut ca motive: probleme financiare, angajarea pe piaţa muncii”.

Violență în școli

Totodată, din şcoli nu a lipsit nici violenţa. Din fericire, majoritatea cazurilor nu sunt de violenţă gravă. În plus, sunt destul de rare şi cazurile depistate de consum de droguri.
În total, anul trecut şcolar au existat 704 cazuri de violenţă în şcolile din judeţ. Cele mai multe cazuri, 256, se referă la violenţe fizice uşoare, fără arme. Apoi, putem menţiona distrugerea bunurilor şcolii, insultele grave, repetate, precum şi instigarea la violenţă.

Învăţământul profesional încă nu-şi revine

Învăţământul profesional, reînfiinţat în urmă cu câţiva ani, a părut a fi o nouă şansă pentru tineri, dar şi pentru România, o nouă şansă de a avea meseriaşi de calitate, care să ridice din nou ştacheta economiei româneşti. Însă, se pare că învăţământul profesional nu-şi revine prea uşor. Încă, puţini tineri urmează această formă de învăţământ. În 2015 – 2016, în învăţământul profesional mureşean au fost înscrişi 2.219 de elevi, în 91 de clase, iar 70% dintre aceştia au promovat şcoala. La liceu, forma de zi, erau înscrişi 15.000 de elevi.

Anul 2014 a fost primul an în care elevii s-au putut înscrie la școala profesională direct după absolvirea școlii generale, după ce prin 2004 școlile profesionale au fost desființate. Între timp, s-a creat în piața muncii o anumită nevoie de meseriași calificați (mecanic auto, tâmplar, confecţioner, sudor, lăcătuş, frizer, manichiurist etc.), dar interesul elevilor și al părinților față de școlile profesionale este scăzut, fiindcă „la modă” este să ai bacalaureat și diplomă de facultate, deși statul promovează intens această formă de învățământ, oferind elevilor o bursă lunară de 200 de lei, încurajând practica profesională a elevilor direct la agenții economici, iar absolvenților oferindu-le o diplomă de meseriaș, deci posibilitate de angajare imediată.

Profesori mai puţini…

Scăderea constantă a numărului de şcoli şi de elevi înseamnă şi scăderea constantă a numărului de profesori. Dacă în 2005 erau 8.100 de profesori mureşeni, în 2013 erau aproape 7.000 de profesori, iar în prezent sunt aproximativ 6.600. În plus, scăderea numărului de dascăli se explică şi prin politica de reduceri a cheltuielilor bugetare: mai ales în perioada crizei economice – 2009 – 2012 – numărul de profesori a fost redus considerabil.
„Disciplinele cele mai deficitare în ceea ce priveşte încadrarea cu personal didactic calificat, la nivelul judeţului sunt: învăţători-educatoare la clasele cu predare în limba germană, fizică-chimie, educaţie muzicală specializată şi matematică”, se arată în documentul emis de IŞJ Mureş.

Acest lucru se explică prin faptul că tinerii nu mai sunt atrași spre studii superioare la discipline considerate în general a fi dificile, precum fizica, chimia sau matematica, lucru constatat și la nivel european. În plus, tinerii cu competențe în materiile realiste, aleg în prezent mai ales studii superioare în domenii precum informatica, contând situația financiară a viitorului absolvent. Acest lucru a fost constatat și de către cei de la IŞJ, care au consemnat, între amenințările la adresa unui personal didactic de calitate bună la nivelul județului, și următorul aspect: „migrarea forţei de muncă spre domenii mai bine remunerate”.

În schimb, la unele materii există un surplus de personal, de exemplu la istorie, la geografie, fiindcă mai multe universități din Transilvania (inclusiv Universitatea „Petru Maior” și Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș) califică pe bandă rulantă tineri în aceste domenii, fără o bună corelare cu nevoile de pe piața muncii. „Cele mai bine încadrate discipline cu personal didactic sunt: istorie, educaţie fizică şi sport, geografie, învăţătoare maghiară şi educatoare română”, se arată în Raportul IȘJ.

Dar, un lucru pozitiv este că a scăzut numărul pensionarilor din sistemul de învățământ mureșean. Spunem pozitiv, fiindcă trăim într-o țară în care tinerii adeseori nu-și găsesc de lucru. Și, în plus, învățământul are nevoie de un suflu nou…

Judeţul Mureş se poate lăuda cu zeci de premiați naţionali

Despre olimpiadele şcolare sau alte performanţe ale elevilor mureşeni, ziarul nostru a mai vorbit cu numeroase alte ocazii. Judeţul Mureş se poate lăuda cu zeci de olimpici naţionali sau premianţi la concursuri naţionale şi internaţionale. Având în vedere că, în general, performanţele acestora au fost deja prezentate, amintim, doar două dintre materiile cele mai titrare – româna şi matematica.

De exemplu, la limba şi literatura română s-au calificat la faza naţională ale olimpiadelor, un număr de 12 elevi, de la clasa a V-a, până la a XII-a, aproape toţi de la şcoli din Tîrgu Mureş: „Europa”, „Dacia”, Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian”, „N. Bălcescu”, „Unirea” etc.

La matematică, Școli cu rezultate foarte bune la concursuri și olimpiade au fost: Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian” Tîrgu Mureș, Colegiul Național „Unirea” Tîrgu Mureș, Liceu Teoretic „Andrei Bârseanu” Tîrnăveni, Școala Gimnazială „Dacia” Tîrgu Mureș, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Tîrgu Mureș, Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” Tîrgu Mureș, Școala Gimnazială Sîncraiu de Mureș, Școala Gimnazială Șăulia, Școala Gimnazială „Sfantu Gheorghe” Sîngeorgiu de Mureş etc. Cinci elevi au luat medalii de bronz sau de argint la faza naţională a olimpiadei de matematică.

Şcoli mai puţine, elevi mai puţini…

În ultimii ani, reţeaua şcolară s-a diminuat constant. În medie, se desființează anual 5 – 6 şcoli mureşene. Efectivele de copii, din păcate, scad anual cu 1.000, uneori chiar cu 1.500 de elevi, după cum explica pentru Punctul, acum câteva luni, Rodica Rânja, consilierului de rețea şcolară a Inspectoratului Școlar Județean Mureş.

Anul trecut şcolar reţeaua şcolară cuprindea 688 de unităţi şcolare, dintre care 17 private. În 2010 erau în Mureş 892 de unităţi şcolare, dintre care tot 17 erau private. Deci, numărul şcolilor a scăzut dramatic.

În prezent, sunt sub 87.000 de elevi în județul Mureș (cu tot cu cei de la grădiniţă). Direcția Județeană de Statistică Mureș arată că în 1990 erau aproape 133.000, iar în 2000 erau 115.000 de elevi! … Nici nu e de mirare: în județul Mureș, din 1990 încoace, au fost efectuate aproape 200.000 de avorturi! Date publicate în 2012 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că România are cea mai ridicată rată de avort din Europa: 480 de avorturi la 1.000 de naşteri (aproape jumătate din copiii concepuţi sunt avortaţi). E de peste două ori mai mare decât rata medie în UE! În plus, în ultimii ani, numeroși copii au plecat cu părinții lor în străinătate.

Un simptom al numărului scăzut de elevi este înființarea de clase simultane. Adică, două clase, de nivele diferite, cu număr redus de elevi sunt unite și fac orele împreună. Clasele intră în sistemul învățământului simultan dacă au sub 12 elevi/clasă. Astfel zis, dacă două clase depășesc împreună 25 de elevi, ele rămân separate și nu se comasează. Desigur, învățământul simultan are un mare dezavantaj în ceea ce privește calitatea actului educațional: profesorul trebuie să-și împartă timpul la oră pentru a lucra cu două clase și desigur eficiența nu poate fi la fel de mare ca în cazul în care acordă toată atenția unei singure clase timp de 50 de minute.

Deci, în anii următori vor fi desființate alte școli, mai ales în mediul rural, mai ales școlile din sate, deoarece elevii vor fi trimiși în centrul de comună. Iar astfel, în școala de comună se vor realiza clase cu elevi din mai multe sate, dar cu un număr mai mare de elevi. Momentan, în foarte multe sate mureșene există clase care au între 1 și 12 elevi. Există și școli primare cu un total de 13 elevi, în clasele pregătitoare, I, II și III și IV. Desigur, din punct de vedere financiar, statul consideră astfel de școli cu totul ineficiente.

Totodată, referitor la reţeaua şcolară, precizăm că au funcţionat în Mureş şi 5 unităţi de învăţământ fără autorizaţie sanitară de funcţionare: Şcoala Primară Leordeni, unde imobilul este retrocedat Parohiei Reformate, în consecinţă Consiliul Local nu poate efectua modernizările necesare; În aceeaşi situaţie e şi grădiniţa din Leordeni; Şcoala Primară Rora – nu există apă curentă şi grup sanitar; Grădiniţa cu Program Normal Hetiur – nu există apă curentă şi grup sanitar. Grădiniţa cu Program Normal Nr. 11 Tîrgu Mureş – lipsă teren pentru amenajarea unui spaţiu de joacă. Din fericire, acest ultim caz şi-a găsit rezolvarea: autorităţile din Tîrgu Mureş au construit un nou corp de clădire pentru grădiniţă în curtea Şcolii Gimnaziale din cartierul Unirii, iar Grădiniţa Nr. 11 se va muta acolo…

Elevii (copiii) noștri sunt tot mai chiulangii!

În anul şcolar 2015 – 2016 au existat peste 2.500.000 de absenţe, din care peste 1.100.000 au fost nemotivate. Situaţia nu este îmbucurătoare: se pare că elevii chiulesc tot mai mult. De exemplu, în 2013 – 2014, au fost înregistrate cu 300.000 de absenţe mai puţin, în condiţiile în care astăzi sunt mai puţini elevi decât atunci – în judeţul Mureş, numărul elevilor scade cu aproximativ 1.000 / an.

Interesant este faptul că elevii de şcoală generală chiulesc (dacă luăm în calcul absenţele nemotivate) mai mult decât liceenii. Sau poate că aceştia din urmă au reuşit să capete mai multă experienţă în privinţa obţinerii de motivări? Oricum, la învăţământul de stat, la nivel gimnazial există peste 217.000 absenţe nemotivate, iar la cel liceal aproximativ 188.000 de absenţe, chiar dacă numărul total de absenţe este mai mare la liceu. Asta înseamnă, la nivel gimnazial 9,61 de absenţe nemotivate per elev! Un număr foarte mare, având în vedere că la 10 absenţe nemotivate se scade nota la purtare. Deci, dacă absenţele ar fi distribuite uniform între toţi elevii, n-ar mai trebui să aibă nota 10 niciun elev din clasele V – VIII! Desigur, mulţi elevi nu au nicio absenţă nemotivată sau au foarte puţine. Deci, există foarte mulţi elevi în învățământul gimnazial cu zeci de absenţe nemotivate!

Vi se pare mult? Ei bine, datele notate până aici se referă doar la semestrul I!

În semestrul II au fost chiar mai multe absenţe – 10,56 absenţe nemotivate media per elev, nivel gimnazial! Iar media numărului de absenţe în clasele I – XII este 8,74, în semestrul II. Dacă luăm toate absenţele la un loc, atât cele motivate, cât şi cele nemotivate, rezultă peste 19 absenţe per elev!

Există şi şcoli fără absenţe nemotivate, cel puţin la anumite nivele, în semestrul II. De exemplu, Şcoala din Papiu Ilarian nu a înregistrat nicio absenţă la nivelul claselor I – IV. La acest nivel, absenţe nu sunt nici la „Dacia” Tîrgu Mureş, Şcoala Băgaciu, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr. 2 Tîrgu Mureş.

La nivel primar, şcolile cu cele mai multe absenţe per elev sunt cele din Eremitu, Pănet şi „Vasile Moldovan” din Tîrnăveni (peste 54 de absenţe per elev!). La nivel gimnazial, topul chiulangiilor este dominat de aceeaşi şcoală din Tîrnăveni (aproape 132 de absenţe per elev!), urmată de şcoala din Vânători şi de Şcoala Gimnazială Nr. 3 Tîrnăveni.

La licee, în semestrul II, cele mai puţine absenţe per număr de elevi sunt la „Bolyai Farcas” Tîrgu Mureş (14,29), „Mircea Eliade” Sighişoara, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 3 Reghin.

IŞJ Mureş a atras şi cu alte ocazia atenţia asupra efectelor deosebit de negative ale absenteismului școlar: „Absenteismul este o problemă socială, conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes şi lipsei de încredere în educaţia şcolară.

Fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă). Semnal tardiv al existenţei unor probleme. Reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului. […] Absenteismul generează insuccesul şcolar şi deseori conduce la depresie, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale. De asemenea, reprezintă un prim pas spre abandonul şcolar şi părăsirea timpurie a sistemului de educaţie”.

Vasile Dancea

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.