Digitalizarea educației amenință cu risipa de bani

Digitalizarea educației amenință cu risipa de bani

stefan_somesanMinisterul Educației vrea să introducă începând cu anul școlar 2013-2014 manualele digitale, un proiect pilot pentru clasele întâi și a doua. Deși mai e puțin până începe școala, metodologia pentru realizarea acestor manuale nu e gata, termenul de finalizare fiind 1 septembrie. După acest termen, urmează ca editurile să treacă la realizarea acestor manuale, astfel că ele vor intra cel mai devreme în folosință, undeva la câteva luni după ce școala a început. Așadar, ministerul pășește a doua oară cu stângul în digitalizarea educației, după ce a realizat o platformă on-line de educație – advancedelearning.com, pe care n-o folosește aproape nimeni. Cum dezbaterea ar trebui să fie în toi pe această problemă, iar Ministerul ar trebui să pună la dispoziție toate informațiile pentru cei interesați, s-a creat și un subdomeniu la site-ul Ministerului (manuale.edu.ro), dar săptămâna trecută era încă în construcție.

Nu e treaba noastră?!

Metodologie nu avem, dezbatere reală nici vorbă, așa că am încercat să aflăm mai multe despre manualele digitale de la Inspectoratul Școlar. „Ministrul ne-a sugerat să nu ne amestecăm prea mult în această problemă și nici nu avem date prea multe, dar pot să vă spun că agreez această chestiune a manualelor digitale. Trebuie să punctăm, în schimb, ideea că manualele digitale niciodată nu vor înlocui manualele tipărite pentru că vor reprezenta o alternativă la ceea ce înseamnă suport științific de lucru pentru copii. Manualele tipărite vor avea în continuare rolul lor, așa cum suntem obișnuiți”, ne-a declarat Ștefan Someșan, inspector școlar general. Așadar, și dacă am vrea să aflăm mai multe, ministrul Educației ne recomandă să nu ne amestecăm prea tare.

Cert este că indiferent dacă sunt digitale sau tipărite, manualele trebuie să respecte curricula pe fiecare materie în parte, care este bătută în cuie de un institut de la București. Așa că, nici digitalizarea, în teorie o liberalizare pentru că am avea acces la o cantitate mai mare de informație, nu va schimba mai nimic în abordarea manualelor. Inspectorul școlar general Ștefan Someșan explică: „Conținutul este stabilit de Institutul Național de Științe ale Educației, care de fapt face curricula pentru diverse clase și, în plus, există comisia națională a disciplinei (matematică, fizică, chimie etc.) care elaborează conținuturile în funcție de numărul de ore alocat în cadrul programului de învățământ. Acest organism stabilește ce se predă la o anumită disciplină și apoi se elaborează manualele, indiferent că sunt tipărite sau digitale. Și atunci, când a fost discuția foarte aprinsă legată de manualele alternative, conținutul manualului era același, doar forma de prezentare a conținutului diferea de la un manual la altul. Spre exemplu la matematică, mă refer la matematică pentru că sunt în domeniu, dacă discutăm despre ecuația de gradul întâi, noțiunea este unitară, în schimb exemplele și modul în care introduci noțiunea, pe bază de exemple, de exerciții, aceste lucruri difereau de la un manual la altul”.

Totuși, există un caiet de sarcini…

…realizat de Minister pentru achiziția de manuale, atât în format tipărit, cât și digital. În acest caiet de sarcini se explică faptul că suportul electronic va fi CD-ul și, mai aflăm la modul general că: „Manualele în variantă digitală trebuie să îmbogăţească procesul educaţional cu activităţi multimedia interactive. Varianta digitală a manualului şcolar trebuie să fie similară variantei tipărite a acestuia, prin respectarea conţinutului ştiinţific, ordinii temelor, stilului grafic şi aşezării în pagină. Ilustraţiile care se regăsesc în varianta digitală a manualului şcolar şi sarcinile de lucru definite în vederea formării/dezvoltării competenţelor trebuie să creeze activităţi multimedia interactive de învăţare (AMII). Manualul în variantă digitală are exerciţii interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări care prin utilizare aduc un plus de profit cognitiv. Manualele în variantă digitală trebuie să fie utilizabile atât în procesul de predare – învățare – evaluare, cât și în mod individual”. După cum observați, în acest paragraf ministerul se contrazice singur, pentru că nu poți respecta întocmai forma manualului tipărit, inclusiv așezarea în pagină și în același timp să introduci și „exerciţii interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări care prin utilizare aduc un plus de profit cognitiv”, care, evident, în forma tipărită nu există. Sunt trecute apoi o sumedenie de alte specificații tehnice legate de formatele video, foto, audio, browserele care pot fi folosite pentru descărcarea manualelor, cerințele minime din punct de vedere hardware etc. Așadar, nu este încă foarte clar cum vor arăta aceste manuale.

Intenție bună, risipă de bani

Începând cu platforme în limba română, realizate în județul Mureș, și mergând până la cursuri gratuite ale unor universități recunoscute din lume, internetul e plin nu doar de informație, ci de conținut educațional, adică informație prezentată pentru a fi predată. Inclusiv Statul (așa cum am menționat anterior) a investit în platforma advancedelearning.com pe care profesorii nu o folosesc aproape deloc. Cel mai cunoscut portal de educație din Mureș este realizat de firma de programare Reea și poate fi accesat la educatie.inmures.ro. Acolo veți găsi baze de date cu unitățile școlare din județ, informații despre asociațiile profesionale, informații utile pentru profesori, părinți și inclusiv lecții interactive pentru elevi sau informații suplimentare pentru aceștia. Proprietarul platformei, după ce a investit sute sau poate chiar mii de ore de muncă, spune însă că va opri dezvoltarea proiectului și nu va mai investi în el pentru că Statul nu-și face corect treaba. „Aceste manuale ar trebui să fie puse la dispoziție, astfel încât comunitățile de profesori de la noi din zonă sau și altele să poată ușor să le modifice, să le adapteze păstrând curricula (…) Statul face acel conținut, dar dacă nu ai profesori care să fie alfabetizați digital, n-are nici un impact. Trebuie să știe să lucreze cu el, să știe să-l folosească. Acea platformă AL tocmai din cauza aceasta nu a fost folosită. Prima dată ar fi trebuit să se facă analiza aceasta – din ce cauză ceea ce s-a realizat până acum nu a avut impact și se consideră risipă de bani de cei din zona IT. Cei din zona IT, care n-au nici un fel de contracte cu Statul, care cunosc foarte bine tehnologia și au copii, consideră că a nu a avut vreun impact și că a fost de fapt o risipă de bani. Printre ei mă număr și eu. Nu se face niciun fel de dezbatere să vină în Mureș să vadă ce au făcut ăia, să meargă în Alba să vadă ce au făcut ceilalți, haideți să luăm firmele, haideți să luăm asociațiile profesionale, asociațiile de părinți, editurile, liberi profesioniști care au făcut cărți de acest fel… Ați văzut vreo dezbatere de acest fel? Și atunci de ce ar ieși mai bine decât AL-ul? N-are de ce. Este doar o improvizație”, a declarat Dan Mașca.

Lista de probleme nu se oprește aici…

…pentru că de fapt problema e aducerea la zi a conținutului manualelor, inclusiv al celor tipărite. La unele materii acestea n-au mai fost aduse la zi de 10 ani, iar manualele digitale ar trebui să fie mai flexibile și să dea ocazia rezolvării aceste probleme. Cel puțin așa sugerează Dan Mașca și pare logică sugestia. Apoi, mai spune proprietarul Reea, există platforme ca coursera.org și khanacademy.org, canale pe youtube și universități de prestigiu din lume care-și pun conținut educațional gratuit pe internet, pe când noi încercăm să reinventăm roata. „Youtube este cel mai mare site din lume. În fiecare minut se uploadează 100 de ore de conținut. Dacă mergeți pe canalul celor de la Berkley University veți vedea acolo cursurile pe diferite materii, printre care și pentru Computer Science. O parte din profesorii de acolo și de la alte universități care și-au pus cursurile filmate în amfiteatru, acei profesori sunt pe domeniile lor inventatori de limbaje de programare pentru copii. Sunt niște oameni foarte valoroși care pun gratuit pe youtube cursurile. Știți foarte bine că sunt mare parte dintre copii care învață de mici limba engleză… asta înseamnă că la ora actuală un copil care știe limba engleză are acces la conținut educațional pus la dispoziție de lideri mondiali, în sensul că sunt oameni de știință de mare valoare pe care nici o școală generală din România nu-i are (…) Profesorii ar trebui să folosească prima dată ceea ce le este pus la dispoziție. Nu trebuie să mai scriem încă o dată Idiotul de Dostoievski, adică nu trebuie să ne apucăm noi să facem niște manuale, până nu analizăm ce există deja. Trebuie de fapt să liberalizăm piața educațională. Ministerul atât trebuie să facă: să pună curricula pe site”.

Deocamdată suntem însă departe de acest deziderat, câtă vreme începe școala în aproximativ o lună, vor fi introduse manuale digitale fără o dezbatere reală și-n plus respectivele manuale digitale încă nu există.

Cătălin Hegheș

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.