Dispreţ şi dezinteres

ligia voroAm reţinut din Raportul Curţii de Conturi ce a vizat administraţiile publice din Mureş că dictatul Guvernului Emil Boc de reducere a salariilor bugetarilor nu a fost respectat pe ici pe acolo în punctele esenţiale. Astfel, primarii – foşti sau actuali, cu suportul a tot felul de şefi de departamente din administraţii sau ex-preşedintele Consiliului Judeţean, au considerat că e un must de a suplini salariile subordonaţilor lor prin tot felul de chiţibuşării juridice – sporuri de tot felul, care mai de care mai coafate. Sunt de acord că nu a fost o măsură deşteaptă cea luată de Guvernul Boc sau, cel puţin, aplicarea sa asupra salariilor jenante în unele cazuri ale bugetarilor. Totuşi, nici soluţia inventată de şefii de administraţii nu mi se pare mai deşteaptă şi asta pentru că, dacă nu pot proba că acele sporuri sunt prevăzute pe undeva şi au fost acordate legal, salariaţii sunt buni de plată. Favoarea se transformă astfel într-un dezavantaj pentru angajaţi. Dacă pot proba – cu toate că raportul Curţii de Conturi este destul de clar, iar salariaţii rămân cu banii, atunci pot spune că au riscat pentru subordonaţii lor. Oricare ar fi hotărârea instanţelor, un lucru este clar: tendinţa de a eluda prevederile legale şi de a dispreţui banii contribuabililor este în continuare prezentă chiar în instituţiile chemate să respecte litera legii.

Dacă nu au uitat să îşi răsplătească angajaţii din banii contribuabililor mureşeni, în schimb autorităţile publice nu au părut atât de interesate să atragă bani la buget, astfel încât să poată să scadă presiunea pe micul contribuabil care îşi plăteşte cuminte, responsabil şi la timp dările la stat. Redevenţe neîncasate, contracte neurmărite, favoruri la preţul gigacaloriei sau la diverse autorizaţii de construcţie sunt doar câteva din tarele de care suferă administraţiile publice locale atunci când e vorba de încasări.

De asemenea, dispreţul faţă de banul public continuă şi pe alte sectoare, stilul de sifonari de bani publici fiind la el acasă în administraţia publică locală. Astfel mi-a atras atenţia cum au fost decontate lucrări şi servicii niciodată efectuate sau prestate. Când nu dai de la tine, pare foarte simplu să semnezi un ordin de plată.

În 2011 au căzut la control doar o treime din administraţii. La fel, verificările nu au vizat toate deconcentratele. Sunt sigură că nici celelalte 73 nu arată mai bine şi nici celelalte servicii deconcentrate care au scăpat.

După ce am citit raportul pot să sper doar că, într-o zi, reprezentanţii autorităţilor publice să nu mai considere bugetele locale ca pe propriile portmonee şi, dacă o fac, să vină cu bani de acasă după un raid al Curţii de Conturi şi să nu tot fie desfiinţate de instanţe aceste acte de control.

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.