DN 15 şi nişte autorităţi ocupate cu analiza

Ministerul Transporturilor are nevoie de câteva luni pentru a hotărî dacă un drum naţional principal va fi garnisit şi pe o parte şi pe cealaltă cu aproape 30 de km de borduri. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, care a reuşit „performanţa” ca în 22 de ani să se poată lăuda cu vreo 700 de km de autostradă, adică nici măcar un drum  radea – Constanţa, nu reacţionează atunci când este sesizată. Autorităţile judeţene au sesizat şi au rămas, până acum, cu sesizarea pentru că pe Drumul Naţional 15, lucrările continuă pe baza aceleiaşi soluţii tehnice inedite: bordura acostament, bordura – zonă de siguranţă etc. A trecut deja o lună şi jumătate de când Instituţia Prefectului Mureş a sesizat Companiei de Autrostrăzi şi Drumuri Naţionale modul periculos de reabilitare a Drumului Naţional 15, pe tronsonul Tîrgu-Mureş – Reghin. Directorul general al companiei nu a răspuns nici până astăzi, cu toate că, potrivit legii, termenul legal de răspuns este de 30 de zile. În schimb, Ministerul Transporturilor, sesizat cu aceeaşi problemă în 17 iulie, a remis un punct de vedere aproape de expirarea termenului limită în care avea obligaţia legală de a răspunde. Răspunsul este însă unul dezarmant. „Am primit ieri (n.red. 16 august) documentul răspuns de la Ministerul Transporturilor în care ne comunică că cei responsabili,  respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale împreună cu constructorul şi proiectantul analizează solicitarea noastră şi în momentul în care îşi vor fi formulat un punct de vedere vom şi noi informaţi. Acest răspuns ducându-ne cu ideea că s-ar putea totuşi să existe o problemă”, a declarat Mihaela Kardos, directorul Cancelariei Prefectului. Cu alte cuvinte, Ministerul Transporturilor a răspuns în termen, evaziv, fără a lua nicio măsură concretă în afara de a analiza situaţia. Curiozitatea noastră este dacă analiza va fi făcută pe teren, chiar la faţa locului sau din biroul de la Bucureşti pe baza spuselor şi situaţiei prezentate de către constructor în tandem cu proiectantul lucrării. Până ce Ministerul Transporturilor şi-a mai alocat cel mult o lună până va decide în privinţa lucrărilor de pe DN 15, reprezentantul Guvernului teritoriu va rămâne în stand-by. „Aşteptăm
un răspuns de la Ministerul Transporturilor, aşteptăm un răspuns şi de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale de la care încă nu am primit un răspuns la adresa formulată la începutul lunii iulie şi noi sperăm că lucrurile se vor rezolva cu soluţia care să ducă la evitarea oricăror accidente pe ruta respectivă”, a mai spus directorul.

O soluţie pe care Instituţia Prefectului ar putea să o adopte pentru a mişca managementul CNADNR ar fi acţionarea în instanţă a companiei. Credem că ar putea solicita şi daune, ţinând cont că, prin refuzul nejustificat de a răspunde, directorul general al CNADNR este în culpă. Nu vrem să ne gândim ce s-ar întâmpla în cazul unui accident pe acest tronson de drum.

CJ solicită modificarea proiectului

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a înaintat, de asemenea, o sesizare referitoare la soluţia tehnică aleasă pentru reabilitarea acestui drum. „Ceea ce se întâmplă la construcţia acestui segment de drum este deosebit de periculos. Nu se poate deplasa o ambulanţă între cele două sensuri de mers, nu se poate depăşi un biciclist ş.a.m.d. Eu însă am încredinţări că se va reveni asupra proiectului. Noi avem un model foarte bun, Reghin – Topliţa, cum a fost amenajat şi cum reparaţia capitală la acel drum, cum este acostamentul la acel drum, la fel se poate face şi Tîrgu-Mureş – Reghin. Asta le-am cerut celor de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Sper să se şi ţină cont. Să îşi ia bordurile, să şi le ducă acasă, să modifice proiectul şi să facă un drum care să prezinte securitate în circulaţie”, a spus preşedintele autorităţii judeţene. Acesta a solicitat mai multe puncte de vedere avizate care atestă, de asemenea, că reparaţiile ce se efectuează nu sunt la standardele europene. „Noi deja avem punctele de vedere de la SMURD, de la Poliţia Rutieră, de la pompieri, puncte de vedere care ne spun foarte clar că acel drum nu este proiectat pe normele europene”, a spus Dobre.

Dacă, într-adevăr, autorităţile centrale responsabile de domeniul drumurilor vor şi ţine seama de cele de mai sus, rămâne de văzut. Ce spun legile române Potrivit Normelor tehnice din 27/01/1998 privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, Drumurile Naţionale principale trebuie să aibă două benzi, fiecare cu o lăţime de minim 3,5 m
şi care să premită o viteză de circulaţie de maxim 80 de km în zona de şes, cum este şi cazul DN 15. DN 15 este un drum naţional principal, nu pentru că aşa spunem noi, ci pentru că aşa prevede Ordinul pentru aprobarea Normelor privind încadrarea in categorii a drumurilor nationale nr. 43 din 1998. În plus, potrivit art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 43 din 1997 prevede că un drum public cuprinde ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie. Iar art. 15 vine să explice prevederile antemenţionare: ,,Ampriza drumului este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă”. Actul normativ este extrem de clar şi în ceea ce priveşte zonele de siguranţă. ,,Zonele de siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv semnalizării  rutiere, plantaţiei rutiere sau altor scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, siguranţei circulaţiei ori protecţiei proprietăţilor situate în vecinătatea drumului. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de lucrări de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea”, se arată în art. 16.

Anexa 1 spune că ,,Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la  limita exterioară a amprizei drumului până la: 1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului”. Am amintit toate aceste prevederi legale deoarece pe DN 15 nu putem vorbi de acostamente, de şanţuri, de rigole, de taluzuri etc. pentru simplul fapt că partea carosabilă se încheie în nişte borduri care nu sunt nici sigure şi îngustează periculos un Drum Naţional principal care, teoretic, ar trebui să aibă 3,5 m pe fiecare bandă de circulaţie. Nu mai revenim asupra aspectelor invocate în numărul trecut al săptămânalului Punctul referitor la modul defectuos în care sunt executate lucrările pe acest drum naţional. Am remarca doar că reprezentanţii autorităţilor responsabile de supravegherea acestor lucrări nu îşi fac treaba, iar răspunsul la acest “lasă-mă să te las” ministerial este pe măsură. Ne aşezăm mai comod pe scaun şi aşteptăm.  Ce? O analiză care putea fi făcută de către Ministerul Transporturilor într-o jumătate de zi.

Ligia Voro

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.