Dominoul agricol mureșean

agricultura teren lan cerealeÎn ultimul timp agricultura joacă un fel de domino. Astfel, pentru că județul Mureș deține mii de hectare şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor, sute de străini au venit și au investit. Este vorba despre aproximativ 4.000 de hectare din județul Mureș care sunt deținute de străini. Iar pentru că mureșenii au văzut că străinii pot, s-au ambiționat și ei și au început să cumpere. Să investească. Iar rezultatele, deși nu sunt foarte mari, sunt promițătoare, mai multe citiți mai jos…

Revigorare

Județul Mureș are capacitatea de a se dezvolta pe baza agriculturii. Județul nostru a avut și are încă posibilitatea de a face agricultură la cel mai înalt nivel (în trecut, de exemplu, erau celebre viile din zona Tîrnăveni). În prezent, unele ramuri agricole reînvie sau continuă tradiția. Amintim, în acest context, livezile de meri de la Batoș. De curând, Liviu Timar, directorul DADR Mureş, a lăudat dezvoltarea sectorului agricol existent la nivelul comunei Batoș, în special pomicultura, viticultura şi zootehnia: „Când vorbim despre Batoş, întotdeauna ne gândim la câteva domenii foarte importante. Ne gândim la pomicultură, la viticultură la zootehnie şi la sectorul vegetal. La pomicultură, avem într-adevăr livezi vechi de pe vremea domnului Tomşa şi a directorului Zbârcea, dar avem şi livezi ultraperformante care concurează cu orice livezi din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că ştim să facem agricultură performantă. Avem viticultură, şi vinul din această zonă care are ceva specific a fost luat în atenţia investitorilor din Austria. Este foarte bine că au venit, fiindcă cei care muncesc în acest domeniu sunt tot oamenii acestor locuri. Avem sectorul zootehnic, o fermă la Goreni, care concurează cu orice fermă din occident a domnului inginer Andone”.

De asemenea, cultura hameiului dă semne serioase de revigorare la nivelul județului, mai ales în zona Sighișoarei. Aici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, ing. Acaţiu Ervin Mora, prin intermediul a două societăți comerciale, are grijă ca hameiul să crească pe 182 hectare. „Suntem cei mai mari producători de hamei din ţară”, a afirmat ing. Mora. Astfel, nu e de mirare că judeţul Mureş produce cam 65% din cultura de hamei din România.

Agricultură convenţională, neeficientă

Din păcate, agricultorii mureșeni nu sunt prea interesați să ofere produse bio. La nivel naţional sunt înregistraţi aproximativ 10.000 de agricultori bio, însă judeţul Mureş este pe ultimele locuri pe ţară. Totuși, în toamna aceasta, numărul fermierilor mureşeni care au depus cereri pentru sprijinul agriculturii ecologice s-a dublat față de anul trecut. Astfel, la nivelul judeţului Mureş au fost depuse 322 de cereri pentru această formă de sprijin.

O altă problemă este că adeseori, la nivelul judeţului, este practicată o agricultură de semi-subzistență, caracterizată prin predominanța exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a veniturilor obținute.

Pe mâna străinilor

O problemă a agriculturii, mai ales în viitorul nu foarte îndepărtat, va fi achiziționarea tot mai multor terenuri ale județului de către străini mai ales din cauza faptului că, începând din anul 2014, cetățenii străini vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. La nivel de țară, România este pe locul întâi în topul statelor europene în care străinii au cumpărat terenuri destinate agriculturii. Astfel, suprafața de teren arabil deținută de către investitorii străini în România se ridică la peste 700.000 de hectare (8,5% din suprafaţa arabilă).

În prezent, peste 3.500 de hectare de teren din Mureş sunt deţinute de străini, arată un studiu întocmit în urmă cu câţiva ani de Direcţia Agricolă Mureş. Cele mai multe terenuri sunt achiziţionate în zona de câmpie. Între timp, suprafaţa achiziţionată de străini s-a mărit deoarece există şi firme de intermediere care fac tranzacţiile.
Totuși, un lucru pozitiv este că Ministerul Agriculturii vrea să limiteze achiziţia de terenuri de către cetăţenii străini începând de anul viitor.

Un alt lucru pozitiv ar fi, conform lui Liviu Timar, că presiunea investitorilor străini care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de teren agricol însemnate, a redeschis interesul mureşenilor pentru agricultură, suprafeţele rămase nelucrate reducându-se simţitor: „Există un interes şi suprafaţa nelucrată la nivelul judeţului Mureş va scădea. Este odată presiunea externă care se face, se cumpără de către străini, prin intermediari. Acest lucru i-a mişcat pe fermierii şi producătorii agricoli. Terenuri care nu au fost lucrate încep să fie arate”.

Avantaje

Judeţul Mureş prezintă câteva avantaje demne de luat în calcul când vorbim despre dezvoltarea agriculturii, avantaje evidenţiate de către Agenţia de Dezvoltare Regională Centru. Astfel, la nivelul Regiunii Centru, cele mai multe comune şi sate sunt în judeţul Mureș (91 de comune şi 464 de sate). Totuşi, trebuie să ţinem seama şi de faptul că judeţul nostru deţine cea mai mare pondere, după Harghita, de locuinţe neocupate din numărul lor total (67%).

Apoi, în judeţ avem şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor. Cel mai bun exemplu în acest sens este comuna Zau de Câmpie. De asemenea, cea mai mare pondere a suprafețelor agricole de la nivelul Regiunii Centru se înregistrează în judeţul Mureș (61,1% din suprafața totală).

Mai mult, comunele mureşene beneficiază de cea mai bună infrastructură tehnico-edilitară (apă, canal, gaz) de la nivelul Zonei Centru. Existența domurilor gazeifere și bogăția resurselor de gaz metan din județul Mureș au determinat ca aproape jumătate din volumul total al gazelor naturale distribuite în mediul rural din Regiunea Centru să fie pe teritoriul acestui județ. Raportând lungimea rețelei conductelor de distribuție a gazelor la suprafața mediului rural, cea mai mare densitate a rețelei de distribuție a gazelor este în județul Mureș. În cifre, la nivelul judeţului Mureş, din 91 de comune, 72 beneficiază de gaze naturale, 28 de instalaţii de canalizare publică şi 66 de instalaţii de alimentare cu apă potabilă.

Ce producem?

Judeţul Mureș este renumit pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având și un puternic sector de creștere a porcinelor. Astfel, Mureşul are cele mai multe bovine şi porcine dintre toate judeţele Regiunii Centru.

Referitor la plante, mureşenii produc în primul rând leguminoase, apoi porumb, furaje, grâu, orz şi orzoaică, cartofi. De asemenea, merită menţionat faptul că peste 40% din producţia regională de fructe (mai ales mere, cireşe şi vişine, pere) este obţinută la nivelul judeţului Mureș.

Vasile Dancea

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.