«

»

Drumul sării de la mină până la privatizare

Unicul producător de sare din ţară, SALROM, rămâne pe baricade, deşi s-a încercat falimentarea lui. SALROM, societate pe acţiuni cu capital majoritar de stat, a fost înfiinţată în urmă cu aproape două decenii pentru a asigura exploatarea, prelucrarea şi comercializarea sării, promovând, în acelaşi timp, şi turismul la salinele deschise vizitării.

Anul trecut, în decembrie, a apărut ştirea (pe surse) că noua conducere, numită în fruntea companiei în februarie 2015, are ca scop falimentarea Societăţii Naţionale a Sării. Profitul mult diminuat faţă de 2014, numărul mediu de salariaţi redus cu peste 3%, păstrarea unor oameni de încredere pe postul de directori la filialele din ţară erau considerate dovezi că se vrea falimentarea unicului producător de sare din ţară.

Pentru prima oară de la Revoluţie

Neparticiparea societăţii la licitaţia organizată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), pentru prima oară de la Revoluţia din decembrie 1989, nu a făcut decât să întărească bănuiala că se vrea falimentarea societăţii.

Pierderea unei părţi din piaţa externă unde SALROM exporta sare pentru deszăpezire riscă închiderea unor saline. Prin închiderea salinelor peste o mie de mineri ar ajunge şomeri!

Nefiind depusă nicio ofertă la direcţiile Bucureşti, Craiova şi Constanţa, organizatorul, CNADNR a fost nevoit să anuleze licitaţia. „Salrom nu a putut participa la licitația organizată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) din cauza condițiilor contractuale dezavantajoase pentru ofertant prevăzute în Caietul de sarcini, cum ar fi negarantarea plăților, inexistența unui grafic minim de livrări”, a explicat Cosmin Marinescu, directorul general SALROM, citat de Capital. Doar în cazul regionalelor Iaşi şi Braşov au fost depuse oferte.

Se pierde şi piaţa externă

Prin neparticiparea la licitaţie nu se pierde doar piaţa sării pentru drumurile din România, dar şi piaţa externă, potrivit fostului director general al SALROM, Aurel Bucur. Se pierd şi exporturile pentru Ungaria, Bulgaria, Serbia și Moldova. (…) „Până acum 4-5 ani, SALROM exporta 100.000 de tone de sare în Ungaria plus alte 100.000 de tone de sare în Serbia și alte țări din jurul României. (…) Cel mai probabil, SALROM a considerat că ar fi mai bine să nu se prezinte pentru că datele din caietul de sarcini nu erau pe placul lor. Acum trei ani, am avut un mic „război” cu Narcis Neaga, fostul șef al CNADNR. Am cerut atunci ca CNADNR să inițieze procedurile de furnizare de sare încă din lunile de vară pentru a avea stocuri de sare în avans. Acum s-au demarat procedurile încă din luna iunie și constat că SALROM nu a depus oferte”, a declarat Aurel Bucur, citat de Capital. Dacă anul trecut societatea a exportat 71.500 de tone de sare de drumuri pentru Slovacia, Ungaria, Serbia şi Bulgaria, în primul semestru al acestui an SALROM n-a exportat decât în jur de 13.000 de tone.

„Se pregătește o hoție mare la SALROM”

Sursele din sindicat, citate de Capital, spun că se pregăteşte o hoţie mare la SALROM prin neparticiparea la licitația pentru furnizare de sare pentru drumuri. „Noi am vândut firmelor tona de sare cu 212 lei, iar către Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (CNDNR) cu 198 de lei/tona, fără TVA. Am pierdut contractele de export pentru că Ucraina vinde cu 36 de euro/tona de sare, noi vindem cu 40-42 de euro/tona, fără TVA”, spun sursele. Acestea afirmă cu principalul client al SALROM care cumpără în fiecare iarnă în jur de 250.000 de tone de sare este CNADNR. Cert este că „în 29 iulie 2016 CNADNR a organizat o licitaţie Acord cadru pe perioada 2016-2020, la care singurul producător de sare din România, Societatea Naţională a Sării, nu a depus oferte, CNADNR, actuala CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) anulând procedura”, se arată într-un comunicat.

Intenţii de privatizare a producătorului de sare

Primele intenţii de privatizare a SALROM au apărut la doar zece ani de la înfiinţarea societăţii. Teodor Atanasiu, şeful AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) în perioada 2006-2008, afirma: „Pentru SALROM am conceput o strategie de privatizare. Trebuie să rezolvăm o problemă a industriei chimice româneşti. (…) am zis că vom vinde aceste active la pachet, fiindcă ele reprezintă o afacere în sine şi o să le vindem ca grup de active, împreună cu salariaţii şi licenţele de exploatare”.

Se aşteaptă reluarea privatizărilor

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a afirmat, într-un interviu preluat de Agerpres, că în 2016 programul de privatizare ar putea fi reluat în România. ”Aşteptăm reluarea privatizărilor. 2015 a trecut fără nicio privatizarea importantă, dar este important pentru România să continue acest proces deoarece avem nevoie de mari companii pe piaţă”. Candidatul care să vină pe piaţă, cel mai probabil, ar fi producătorul de sare SALROM, a declarat şeful AVAB.

Ministerul Economiei intenţiona să voteze împotriva listării SALROM.

Memorandumul Ministerului de Finanţe

Un Memorandum cu propuneri de vânzare a unor pachete minoritare de acţiuni a fost publicat de Ministerul Finanţelor. În cazul SALROM însă, statul ar cumpăra pachetul de acţiuni de la Fondul Proprietatea. Sau ar prelua direct prin cesiune. Ministrul Economiei în 2015, Mihai Tudose, a declarat pentru Profit.ro că reprezentantul Ministerului ”a avut mandat să voteze în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor) împotriva propunerii de listare a SALROM la Bursă. Vrem să păstrăm această societate cu importanţă strategică în proprietatea statului”. Acesta a menţionat însă că, în cazul în care Fondul Proprietatea va veni cu o ofertă de vânzare a acţiunilor pe care le deţine la SALROM, există posibilitatea legală a răscumpărării.

”În urma acestei tranzacții, Ministerul Economiei își va păstra poziția de acționar majoritar al companiei, cu o cotă de 51% din acțiunile companiei, aceeași poziţie în care se află acum, având aceleași drepturi de vot în cadrul adunărilor generale ale acționarilor. Mai mult, credem că listarea va întări poziția strategică a companiei pe piața din România”, a spus ministrul.

O nouă licitaţie lansată de CNAIR

Cea mai importantă licitaţie pentru furnizarea de „sare pentru deszăpezire necesară în perioada 2016 – 2020″, lansată în luna mai de CNADNR pentru toate cele şapte direcţii regionale: Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa avea o valoarea estimată a contractelor de 81,6 milioane de euro. SALROM afirmă că nu a participat la licitaţie din cauza „condiţiilor contractuale dezavantajoase pentru ofertant prevăzute în caietul de sarcini”. CNADNR organizează o nouă procedură de achiziţie de furnizare a sării doar pentru iarna 2016-2017,  procedură la care pot participa toţi producătorii sau furnizorii de sare. „Procedura va fi o licitaţie deschisă accelerată (cu termen de depunere mai scurt) la care poate participa orice producător sau furnizor de sare interesat”, se arată în comunicat.  Pentru deszăpezire, din această iarnă CNAIR cumpără sare de 16,7 milioane de euro de la SALROM. Într-un comunicat postat pe pagina oficială a SALROM compania anunţă: ”Societatea Naţională a Sării S.A. va participa la toate procedurile de achiziţie care prezintă interes. Îi asigurăm pe partenerii noştri de afaceri, salariaţi, acţionari, precum şi pe toţi cei interesaţi de activitatea noastră că Societatea Naţională a Sării S.A. înregistrează o poziţie financiară solidă, menită să asigure stabilitate atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung”, se arată în comunicatul de pe pagina de web a companiei.

Stoc suficient pentru deszăpezire

„Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) informează că la cea de-a doua licitaţie organizată pentru achiziţionarea de sare, respectiv pentru atribuirea contractului având ca obiect: „Furnizare sare pentru deszăpezire necesară în campania de iarnă 2016-2017”, termenul limită de primire a ofertelor a fost data de 27 octombrie 2016, iar oferta depusă a fost cea a Societăţii Naţionale a Sării S.A. (SALROM).

Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, a anunţat recent că autorităţile ”sunt acoperite în totalitate” pentru deszăpezire şi există în stoc suficient material antiderapant pentru această iarnă, iar CNAIR va avea de la începutul anului viitor utilaje proprii pentru deszăpezire. „Menţionăm că CNAIR dispune de 400 de baze şi puncte de sprijin pentru deszăpezire pe sectoarele de drumuri naţionale şi autostrăzi în lungime de aproximativ 17.000 de kilometri”, se arată în comunicat.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat un contract de 75,6 milioane de lei (16,7 milioane euro), cu TVA, cu compania de stat SALROM pentru furnizarea de sare necesară deszăpezirii în iarna 2016-2017, a anunţat recent administratorul drumurilor. Contractul include preţul sării şi transportul acesteia la toate bazele CNAIR din ţară.

Licitaţii expirate

Pe siteul licitaţii.ro am găsit câteva oferte pentru Curăţirea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ. Un astfel de anunţ de achiziţii se referă la asigurarea pe timp de zi şi de noapte a circulaţiei în bune condiţii pe drumurile şi străzile aparţinătoarea UAT (unitatea administrativ teritorială) Târnăveni. Licitaţia programată pe 15 noiembrie poartă menţiunea “expirat”. Un alt anunţ de licitaţie publică de achiziţii pentru ”Întreţinerea curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene din zona Sâncrai, Sighişoara, Şăulia, Gorneşti şi Miercurea Nirajului în perioada 2016-2020” publicat încă din octombrie, mai are şanse de izbândă până pe 19 decembrie 2016.

Ninsoarea din zilele trecute pare să fie dovada licitaţiilor expirate! Potrivit descrierii scurte din Caietul de sarcini activitatea de curăţarea drumurilor şi transportul zăpezii de pe căile publice presupune pluguitul, combaterea poleiului, strâns, încărcat şi transportat gheaţa.

 

Erika MĂRGINEAN

Foto (1,3) Alin Zaharie

Foto 2 Capital

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.