Dulapul din Renaşterea Transilvană, unic în România, deţinut de Muzeul Judeţean Mureş, i-a uimit pe chinezi

Un dulap din anul 1622, singura piesă de acest fel din colecţiile publice din România, atribuit Renaşterii Transilvane – un stil unic în Europa, deţinut de Muzeul Judeţean Mureş, i-a uimit pe chinezii care au vizitat expoziţia „Comorile României în China”, organizată anul trecut sub patronajul Muzeului Naţional de Istorie al României.

Dulapul Renascentist Transilvan, de o frumuseţe aparte, face parte din grupul pieselor care au fost considerate a fi reprezentative pentru România, fiind inclus în expoziţia „Comorile României în China”, care a fost organizată anul trecut la Beijing şi în Chengdu, Provincia Sichuan.

„Avem dulapul care s-a păstrat în colecţia Muzeului Judeţean Mureş, provine de undeva din zona Braşovului – nu putem afirma cu certitudine, dar mai multe semne arată că este confecţionat în Transilvania, posibil în zona Braşov, în 1622. Ceea ce oferă piesei unicitate este decorul floral foarte bogat, caracteristic Renaşterii Transilvane, care este influenţată, pe lângă Occident, de decorul şi stilul oriental, mai ales prin filieră otomană. În cultura săsească, românească şi maghiară din Transilvania se regăsesc aceste elemente. De exemplu, laleaua, care e considerat un decor tipic pentru etnografia maghiară, apare după perioada otomană. (…) În Renaştere, influenţa orientală se resimte şi din acest motiv Renaşterea Transilvană este un stil unic în peisajul european”, a declarat pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan.

Acesta a spus că în perioada Renaşterii nu exista foarte mult mobilier, fiindcă şi-l permiteau doar orăşenii mai bogaţi şi nobilimea, pe când restul populaţiei avea mobilier simplu, din scânduri sau lăzi.

„De obicei, dulapurile nu sunt răspândite, hainele erau ţinute în lăzi, deci nu avem o cultură în care mobilierul predomină. Câteva piese s-au păstrat, avem mobilier adus din afară, din Renaşterea Clasică, însă această piesă este din Renaşterea Transilvană cu un decor floral şi cromatic foarte bogat şi frumos. În exterior, piesa a fost repictată în secolul XVIII-lea, în interior însă s-a păstrat decorul renascentist iniţial. Cu tot cu repictarea barocă, este o piesă unică, probabil au fost şi altele confecţionate, dar din păcate nu s-au păstrat. Această piesă deosebită ni s-a transmis printr-o filieră a aristocraţiei transilvane, este vorba despre familia Lazar din Lăzarea, ultimul proprietar fiind Elisabeta Bissingen, care a trăit la Târgu Mureş şi provine din familia Lazar”, a afirmat Soos.

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Mureş, dulapul a ajuns în colecţia instituţiei în anii ’60, iar de atunci niciun muzeu nu a comunicat că ar deţine aşa ceva.

Dulapul este confecţionat din lemn de brad, iar decorul bogat s-ar părea că este din lemn de tei.

„Dulapul este decorat cu lemn de esenţă moale, uşor de prelucrat. Teiul era folosit la părţile modelate. Odată cu restaurarea dulapului, vom face un studiu mai amănunţit pentru a vedea exact din ce lemn este confecţionată fiecare parte. Feroneria este cea originală, lipseşte doar soclul dulapului. Din păcate nu s-a păstrat, dar vom confecţiona un soclu similar cu cele renascentiste, fiindcă nu avem, din păcate, nimic din cel original”, a precizat Soos Zoltan.

AGERPRES

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.