Epopeea UMF continuă

mogye_miniszter_3_orS-a scris şi se va mai scrie mult despre UMF Tîrgu-Mureş pentru că subiectul e inepuizabil. Rugându-l pe profesorul dr. Szabó Béla, membru în Senat şi preşedintele Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară la UMF Tîrgu-Mureş, să ne explice pe scurt despre ce vorbim când revine pe tapet subiectul UMF, ne-a spus: „Să se aplice legea, mai simplu de atât nu se poate.”

Ce spune Legea Educaţiei

Povestea a început în 2011, când UMF a devenit universitate multiculturală potrivit legii Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.18, din 10 ianuarie 2011. „La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior de stat, având activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale care au statut de universităţi multiculturale şi multilingve, conform prezentei legi, sunt: 1. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în limbile română, maghiară şi germană; 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu- Mureş, în limbile română şi maghiară; 3. Universitatea de Artă Teatrală din Tîrgu-Mureş — în limbile română şi maghiară” (Art. 363).

Complicate sunt căile … Senatului

Pare simplu la prima vedere. „Linia de studiu din cadrul universităţii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente” (art.135). Numai că, înfiinţarea departamentelor ar trebui discutată într-o şedinţă de Senat. „Într-o astfel de şedinţă subiectul fiind considerat prea vast, a fost amânat… La şedinţa special convocată pentru asta, problema urma să fie discutată la punctul unsprezece, dar a fost amânată din lipsă de timp”, explică dr. Szabó. După ce Guvernul Ungureanu a aprobat înfiinţarea liniei cu predare în limba maghiară, instituţia urma să treacă din nou prin procedurile de autorizare.

Curtea de Apel, suspendă Hotărârea de Guvern

Admiţând o solicitare formulată de conducerea UMF, aplicarea Hotărârii de Guvern a fost suspendată în 4 mai 2012, în urma deciziei Curţii de Apel Tîrgu –Mureş. Deşi s-a declarat recurs faţă de sentinţa de suspendare, după ce a picat Guvernul Ungureanu, în urma moţiunii de cenzură, Guvernul Ponta a retras acţiunea.
În luna septembrie a aceluiaşi an, în prezenţa membrilor noului Guvern condus de Victor Ponta a fost semnat un protocol de 7 puncte. „Se trage de timp. Când am semnat protocolul era vorba ca în martie să înceapă reevaluarea ARACIS, n-am obţinut mai mult decât trimiterea dosarului la Bucureşti, iar reevaluarea a fost amânată”, a explicat dr. Szabó Béla.
Cadrele didactice de limbă maghiară din cadrul UMF au decis în 1 aprilie 2014 că îşi dau demisia din funcţiile de conducere, în semn de protest faţă de hotărârea Senatului de a amâna cu încă un an înfiinţarea departamentelor în limba maghiară, pe motiv că linia maghiară nu are acreditare ARACIS.

Un ministru mâhnit

Conflictul între conducerea UMF şi secţia maghiară fiind de nerezolvat, cadrele didactice au cerut implicarea Ministerului Educaţiei. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Științifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu a venit la Tîrgu-Mureş şi s-a declarat „mâhnit” de cele auzite. „Eu cred, aşa cum am spus întotdeauna că dialogul este singura cale de rezolvare a problemelor în special în mediul universitar, în zona academică unde se confruntă oameni cu foarte multe orgolii, dar în acelaşi timp cu pregătire şi care ar trebui să dea dovadă de înţelegere … chiar dacă se întâlnesc două puncte de vedere aparent diferite. Punctul 7 din protocol prevede în primul rând acreditarea liniei de studiu în limba maghiară. E rezolvată. După, e decizia de înfiinţare a departamentelor. UMF n-a respins, a amânat luarea unei decizii. Eu nu cred că departamentele sunt problema. E o problemă falsă. Problema e în interiorul UMF şi trebuie discutat mai mult”, a declarat Costoiu.

Ministerul va interveni instituţional

Precizând că studenţii nu au niciun fel de avantaj sau dezavantaj dacă sunt sau nu înfiinţate aceste departamente, ministrul a adăugat: „Departamentul nu este o nouă universitate în care linia maghiară să facă exclusiv ce vrea. Toate deciziile se aprobă în Senat, unde majoritari sunt românii şi oricum va fi nevoie de dialog pentru decizii tehnice”. Ce se întâmplă dacă structurile universităţii nu vor funcţiona? ,,Dacă structurile universităţii nu vor funcționa, vom interveni instituţional”, a spus ministrul delegat, fără a preciza la ce se referă.

Audiatur et altera pars

Rectorul UMF Tîrgu-Mureş, prof. dr. Leonard Azamfirei a precizat că negocierile vor continua. „Linia maghiară există la UMF Tîrgu-Mureş, există şi funcţionează. Problemele care există nu sunt legate de procesul de învăţământ care decurge în condiţii normale, ci de o abordare diferită a unor cadre didactice maghiare, care consideră că ar fi mai bine organizate în departamente separate. Conducerea UMF consideră că 6 din cele 7 puncte care se găsesc în protocolul semnat cu reprezentaţii liniei maghiare în 2012 au fost îndeplinite, iar pentru ultimul punct, cel legat de departamentele separate, discuţia trebuie reluată după vizita de reevaluare ARACIS care va avea loc în toamna anului 2014. Menţinerea acreditării liniei maghiare trebuie să fie primordială în raport cu modificările de structură care ar putea afecta acest obiectiv. Soluţia vine din rezolvarea progresivă a situaţiilor existente, aşa cum am făcut în ultimii ani, când au existat progrese consistente şi nu din abordări ultimative”, a declarat rectorul UMF Tîrgu-Mureş, Leonard Azamfirei pentru „Punctul”, după întâlnirea cu ministrul delegat.

Dialog fără dialog

Pe cealaltă parte, prof. dr. Szabó Béla a declarat că în urma discuţiilor nu s-a primit nici măcar o promisiune, motiv pentru care decizia anterioară a profesorilor maghiari de a demisiona din funcţiile de conducere de la nivelul universităţii rămâne în vigoare.
„Am avut discuţii îndelungate, pot să afirm că punctele de vedere nu s-au apropiat, n-am primit nici măcar o promisiune că eventual s-ar mai ţine o şedinţă de Senat, deci practic nu am ajuns la nimic concret, consultându-ne şi cu conducerea liniei maghiare am hotărât să dăm curs deciziei adunării generale, domnul prorector şi prodecan vor prezenta demisiile, iar reprezentanţii din Senat, consiliile profesorale şi consiliul departamentelor vor boicota lucrările acestora până când vom putea relua discuţiile. În continuare suntem deschişi dialogului. Nu dorim să facem facultăţi separate, universităţi separate, ci să fie aceeaşi structură, cu departamente separate la linia maghiară”, a declarat Szabó Béla.
Demisiile
Aşa cum au promis, cadrele didactice maghiare, prorector prof. dr. Szilágyi Tibor, şi prodecanii conf. dr. Sipos Emese şi prof. dr. Frigy Attila şi-au dat demisiile din funcţiile de conducere.
În replică, rectorul Azamfirei a declarat pentru „Punctul”: „Regret această decizie, nu cred că este una înţeleaptă, mai ales în contextul în care urmează decizii ale Senatului care vizează şi linia maghiară: validarea concursurilor de ocupare de posturi, desfăşurate în luna martie, inclusiv a posturilor maghiare, admiterea etc. Când nu eşti acolo unde se iau deciziile, când nu îţi exprimi punctul de vedere, nu eşti auzit şi ai numai de pierdut.”

O singură universitate la Tîrgu-Mureș? UPM și UMF au dat mâna

Ceea ce n-a putut face ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Mihnea Costoiu, de a dezamorsa conflictul de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș va putea face probabil timpul, asta deoarece săptămâna trecută a găzduit un eveniment ce ar putea duce la, așa cum a declarat președintele Consiliului județean Mureș ,, o singură universitate la Târgu-Mureş”, lucru nu ar mai permite, de exemplu, departamente separate la linia maghiară.
Punctual, Sala de Oglinzi a Palatului Culturii din Târgu-Mureş a găzduit joi, 24 aprilie festivitatea prilejuită de semnarea contractului de parteneriat pentru constituirea consorţiului universitar dintre Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) şi Universitatea „Petru Maior”. La eveniment a fost prezent ministrul Mihnea Costoiu,  alături de oficialităţile oraşului şi judeţului, conducerile celor două universităţi precum şi a reprezentanţilor mediului universitar din Târgu-Mureş. Rolul de gazdă i-a revenit lui Corneliu Grosu, care şi-a luat astfel  la revedere de la funcţia de prefect  printr-un eveniment considerat de cei prezent ca fiind unul istoric, prin semnarea şi parafarea consorţiului dintre UMF şi UPM.
,,Astăzi, două instituţii de învăţământ universitar de prestigiu îşi dau mâna într-o unire firească,  mult aşteptată de întregul corp academic. Nu greşesc cu nimic când spun că aşteptarea era firească pentru întreaga suflare intelectuală din judeţul nostru şi nu numai. Un act despre care se va vorbi cu multă recunoştinţă şi respect peste ani şi ani, nu doar de istorici ai domeniului, ci şi de generaţii de studenţi, absolvenţi şi specialişti, beneficiari ai valenţelor de calitate pe care momentul de astăzi aplicat cu consecvenţă şi responsabilitate va înnoda procesul de instruire, formare şi specializare a şcolii superioare de învăţământ mureşene”, a precizat Corneliu Grosu, fost prefect al judeţului Mureş. Oficialităţile prezente au punctat importanţa semnării consorţiului dintre cele două universității, ca viitor fundament pentru o viitoare dezvoltare a mediului universitar mureşean. La final cei doi rectori, Leonard Azamfirei şi Călin Enăchescu au parafat  parteneriatul dintre cele două universităţi, moment stropit la final cu o cupă de şampanie de cei prezenţi. De asemenea, Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş a precizat: ,,Faptul că astăzi se semnează consorţiul, nu este doar o simplă încheiere a unui contract între două universităţi, ci este  o direcţie dată de intelectualitatea Tîrgu-Mureşului. În sfârşit, intelectualitatea dă o direcţie hotărâtoare pentru următoarea perioadă, pentru următorii 25 de ani în viaţa noastră, a comunităţii. Ideea de bază este că astăzi se semnează acest contract care creează avantajele unei colaborări între cele două universităţi şi de asemenea ideea că poate peste mai puţin de 25 de ani vom avea posibilitatea să vorbim despre o singură universitate la Târgu Mureş. Cred şi sper că acest lucru va fi urmat şi de alte segmente socio-profesionale. Această componentă a pregătirii forţei de muncă este până la urmă unul dintre cele mai importante indicatoare ale competitivităţii oraşului şi judeţului. Dacă un oraş, un judeţ, are forţă de muncă calificată, acest lucru ridică automat etaloanele competitivităţii economice ale acestui judeţ. Din punctul nostru de vedere, a instituţiei Consiliului Judeţean şi a celorlalte instituţii reprezentate aici, universităţile vor primi sprijinul necondiţionat. De asemenea consorţiul creează o platformă extraordinară în vederea absorbţiei fondurilor europene în următorul exerciţiu bugetar european 2014-2020”. ,,Este un moment istoric şi din acest punct de vedere această afirmaţie trebuie să fie confirmată în anii care urmează. Cadrul pe care l-am semnat este unul juridic, un document extrem de important care însă, dacă nu va fi urmat de lucruri concrete înseamnă că a fost doar o festivitate frumoasă. Eu am convingerea că veţi auzi multe lucruri de acum înainte legate de ce pot face două universităţi împreună. Mesajul care îl transmit este faptul că împreună putem face mult mai multe lucruri decât am face separat. În acest consorţiu universităţile ştiu ce au de făcut şi faptul că am ajuns în acest moment aici, este un demers care reprezintă voinţa celor două universităţi. M-aş bucura foarte mult ca în ocaziile viitoare în care ne vom întâlni, chiar şi în cadru festiv să avem două tipuri de informaţii, universităţile să spună ce au făcut pentru urbe, judeţ şi regiune, şi în egală măsură cei care au răspunderea şi decizia să spună la rândul lor ce au făcut pentru consorţiul celor două universităţi. Vă rog primiţi această provocare pe care o fac şi haideţi să vedem ce putem face împreună pentru universitari”, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF.

De ce consorțiu?

Deși la bază consorțiul este, după unele voci, creat cu scopul de a ,,demonta” conflictul româno-maghiar de la UMF, având în vedere diferențele foarte mari dintre cele două universități, Mihnea Costoiu, a declarat că ,,acesta este drumul consolidării sistemului de învăţământ şi de cercetare românesc. Şansa noastră este să coagulăm forţele universităţilor româneşti, a mediului de cercetare românesc, a mediului economic şi a autorităţilor locale în sprijinul dezvoltării societăţii româneşti. Am spus la preluarea mandatului că şansa noastră o reprezintă aceste consorţii, şi cât voi ocupa această funcţie voi sprijinii acest tip de asociere, nu doar declarativ ci şi prin fapte. De anul trecut am reuşit să atragem suficient de multe fonduri pentru activitatea de cercetare, iar principalul beneficiar sunt acest tip de consorţii. Am reuşit să ajungem la o rată de absorbţie de 130% , aproape 1 miliard de euro, într-un an şi ceva. Principalii beneficiari sunt consorţiile. La acest consorţiu trebuie adăugat şi mediul economic. Universităţile nu au voie să fie desprinse de acest mediu, mai ales într-o perioadă de criză nu doar a României ci a Europei”.

Erika Mărginean
Ligia VORO

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.