«

»

Expoziţie unicat de icoane pe lemn, la Muzeul de Etnografie din Târgu Mureş


Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş adăposteşte o expoziţie unicat de icoane pe lemn, atât prin faptul că deţine o reprezentare unică a Sfântului Ioan Botezătorul, cât şi din perspectiva unei poveşti uimitoare despre legătura spirituală dintre un sfânt şi o pictoriţă.

Expoziţia ‘Arhetipuri iconografice contemporane. Icoane vechi – cuvânt şi respiraţie, scrisori de dragoste către sfinţi’ cuprinde lucrări ale maestrului iconar Călin Bogătean, din Târgu Mureş, şi ale unei eleve de-ale sale, Ecaterina Baciu, care mărturiseşte că a deprins taina pictării icoanelor pe lemn ‘îndemnată fiind de un sfânt’.

‘Expoziţia se doreşte a fi o continuare a meşteşugului iconăritului deoarece în cadrul Şcolii Populare de Arte din Târgu Mureş unde am înfiinţat o clasă de iconografie am pregătit mai mulţi iconari. Unul, Ecaterina Baciu, vine tocmai din Buzău, pentru a face acest curs de iconografie şi s-a ridicat la un nivel destul de înalt, iar după doar 3-4 ani duce mai departe ce a învăţat de la profesorul ei (…) Avem peste 40 de icoane în expoziţie. Putem vorbi de cea de la Nicula care e foarte căutată, apoi putem vedea o icoană care nu mai există în spaţiul iconografic românesc, deoarece este singura reprezentare a Sfântului Ioan Botezătorul, care apare doar cu o platoşă de argint la Mănăstirea Prodromul la Muntele Athos. Însă noi am încercat să căutăm dedesubturile acestei icoane şi să o redăm în adevărata ei imagine cromatică şi coloristică, bazându-ne pe o documentaţie de la mănăstirile de pe Muntele Athos. În România nu există o astfel de reprezentare a Sfântului Ioan pentru că nimeni nu ştie cum arată sub acea platoşă’, a declarat, pentru AGERPRES, maestrul Călin Bogătean.

În icoana unică în România apare o reprezentare a Sfântului Ioan Botezătorul care există în Mănăstirea Prodromul, însă doar cu chipul, fiindcă restul trupului este acoperit de o platoşă de argint.

‘Se spune că atunci când turcii au cotropit mănăstirea şi au tras cu armele asupra altarului Mănăstirii Prodromul, acolo unde bănuiau că se ascund cei pe care îi căutau, se zice că icoana a fost pictată ca având faţa blândă, iar o voce a strigat să părăsească acel loc sfânt, iar chipul din icoană s-a schimbat şi de aceea apare atât de încruntat. Se presupune că există o trasfigurare a nevăzutului în chip văzut într-o icoană pe lemn. Aceasta este lucrarea mea, însă şi eleva mea are icoane pe care le-a făcut după icoanele de pe Muntele Athos’, a afirmat Bogătean.

Printre icoanele din expoziţia de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş regăsim şi repictări ale icoanelor făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula sau cea de pe Muntele Sinai, însă şi o icoană mai puţin cunoscută, cea a Sfântului Efrem cel Nou.

Ideea expoziţiei aparţine Ecaterinei Baciu, în vârstă de 38 de ani, care a început studiul iconăritului abia în 2013 şi care susţine că un sfânt pe care îl venerează, Sfântul Efrem cel Nou, i-a îndrumat paşii spre profesorul Călin Bogătean, pentru a o ajuta să deprindă tainele meşteşugului.

‘Prima mea icoană e a Sfântului Efrem cel Nou. Nu e deloc întâmplătoare fiindcă fiecare om în viaţă are un moment în care nu ştie încotro s-o apuce. Şi de undeva, de nicăieri, Sfântul Efrem a apărut în viaţa mea în 2013, nu ştiam nimic de el. M-am dus la Bucureşti să văd o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Efrem cel Nou din care izvora mir. Când am văzut-o, mi s-a părut vie şi când am atins-o, mirul mi-a invadat toate simţurile. Am simţit că sfântul acesta e viu. Monahul care însoţea icoana mi-a spus că, dacă mă rog la Sfântul Efrem, el o să îmi răspundă. Am venit acasă şi vreme de 40 de zile i-am citit acatistul şi am citit despre modul în care i-a fost zugrăvită prima lui icoană. Am simţit înăuntrul meu că trebuie să fac lucrul acesta ca să vorbesc direct cu sfântul’, a arătat pictoriţa.

Ecaterina Baciu a spus că nu ştia nimic despre iconărit, că a urmat o şcoală populară de artă cu vreo 11 ani în urmă, însă nu a făcut iconografie. Şi-a spus atunci că dacă vrea să facă prima icoană a sfântului, atunci are neapărat nevoie de binecuvântarea lui.

‘Am căutat pe Internet noţiuni despre Sfântul Efrem şi am decis să îi scriu, am scris ca şi cum ai scrie unei persoane dragi. Am adresat-o Sfântului Efrem cel Nou de la Nea Makri. Cei de la Poştă au rămas bulversaţi… am scris datele din Grecia, am alcătuit o scrisoare în engleză pentru maica de la mănăstirea de acolo. După o lună a fost Izvorul Tămăduirii şi, înainte de a mă duce la biserică, am găsit în cutia poştală plicul din Nea Makri. Am crezut că e ireal. Mi-a răspuns maica de la Mănăstirea Buna Vestire, aflată pe Colina Neprihăniţilor (Nea Makri), care îmi spunea că ‘am citit scrisoarea sfântului, iar Sfântul Efrem cel Nou îţi trimite binecuvântarea lui să-ţi lumineze calea şi viaţa’. Acela a fost momentul în care am spus că este clar drumul meu ca să îi fac prima icoană. Nu aveam noţiuni de iconografie şi l-am rugat pe sfânt să mă îndrume. Am căutat pe Internet iconari…în momentul în care am văzut icoana lui Efrem Sirul a profesorului Bogătean am simţit că el este cel care trebuie să mă îndrume. Citind acatistul, am văzut că Sfântul Efrem Sirul era prietenul cel mai bun al Sfântului Efrem cel Nou. Aşa a început frumoasa poveste a icoanei’, a declarat Ecaterina Baciu.

Pictoriţa spune că atunci când turcii au cotropit Mănăstirea aflată pe Colina Neprihăniţilor (Nea Makri) din Grecia, i-au ucis pe ceilalţi monahi prin decapitare, iar pe Sfântul Efrem l-au luat în robie şi l-au chinuit 8 luni pentru a-l determina să renunţe la credinţă. Acesta şi-a dat viaţa în data de 5 mai 1426, însă nu a renunţat la credinţa sa.

Profesorul Călin Bogătean a precizat că icoana pe lemn presupune o tehnică mai grea, care se dobândeşte în timp, însă eleva sa a deprins-o extrem de repede, în doar 3-4 ani, în condiţiile în care aceasta nu a participat efectiv la cursuri, ci a beneficiat mai mult de pregătire online. AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.