"Fără Ungaria nu se poate", crede Izsak Balazs

izsak balazs CNSPreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a solicitat marţi, printr-un comunicat de presă, ca organizaţia americană Project on Ethnic Relations (PER) să invite la masa dialogului şi Guvernul Ungariei, atunci când va purta discuţii cu reprezentanţii României şi cu cei ai minorităţii maghiare pe marginea revendicărilor autonomiste.

Într-un comunicat de presă intitulat ‘Fără Ungaria nu se poate!’, Izsak Balazs a salutat revenirea în România a Project on Ethnic Relations (PER) şi a precizat că secuii doresc ca prevederile tratatului de bază româno-ungar să fie îndeplinită în totalitate, iar din acest motiv statul ungar trebuie invitat în acest dialog.

‘Considerăm că poporul secuiesc este interesat ca prevederile tratatului bilateral maghiaro-român să fie îndeplinite în totalitate şi considerăm inacceptabilă orice negociere privind situaţia comunităţii maghiare din România în lipsa Ungariei, care este parte interesată în conformitate cu tratatul amintit. Dacă aceste două condiţii sunt îndeplinite, şi reprezentanţii comunităţii maghiare din România – inclusiv reprezentanţii secuimii – împreună cu reprezentanţii guvernelor române si maghiare vor ajunge la o înţelegere cu privire la statutul autonom al ţinutului secuiesc, respectiv la punerea în practică a conceptului de autonomie pe trei nivele, cuprinsă în programul politic al UDMR din 1993, atunci România si Ungaria vor deveni un spaţiu european de pace şi stabilitate durabilă. Dacă organizaţia civilă amintită (PER, n.r.), sau chiar guvernul Statelor Unite ale Americii îşi asumă un rol de mediator în acest proces, atunci nu putem decât să le mulţumim’, a susţinut Izsak.

Acesta a spus că la un an după marşul pentru autonomie din judeţul Covasna constată că evenimentul are un efect de lungă durată asupra vieţii publice, deschizând noi perspective în faţa dialogului, având inclusiv efecte internaţionale. ‘Unul dintre acestea este reapariţia organizaţiei Project on Ethnic Relations (PER) în România, iar acest aspect trebuie avut în vedere în cursul tratativelor demarate cu concursul acestei organizaţii (…) Două condiţii prealabile importante trebuie satisfăcute pentru ca tratativele să se bucure de suportul si încrederea comunităţii secuiesti, respectiv pentru încheierea unui acord acceptabil şi durabil. Trebuie avute în vedere învăţămintele tratativelor desfăşurate în 1993 la Neptun şi schimbările care s-au produs de atunci. În consecinţă, participanţii trebuie să se aşeze la masa tratativelor în posesia mandatului dat de întreaga comunitate maghiară din Transilvania, inclusiv secuimea (…) Trebuie avut în vedere că pe 16 septembrie 1996 a fost semnat tratatul de cooperare şi bună vecinătate între Ungaria şi România. Acest tratat schimbă în mod radical modul de abordare a situaţiei minorităţii române din Ungaria şi a celei maghiare din România, în sensul că protejarea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase au devenit obiect de cooperare interstatală’, se mai afirmă în comunicatul CNS.

Izsak a mai făcut referire la o hotărâre a Consiliului Naţional Secuiesc adoptată în data de 19 noiembrie 2010, la Budapesta, în care se cerea ca ‘Ungaria să-şi asume rolul statului îngrijitor în privinţa ţinutului secuiesc, a poporului secuiesc şi în politica sa privind maghiarii de dincolo de graniţe să acorde atenţie deosebită ţinutului secuiesc’. AGERPRES

print

Share