Festivalurile bat criza

festivalMilioane de lei sunt alocate anual pentru organizarea feluritelor festivaluri, tabere de creaţie, sărbători şi multe, multe alte titulaturi pe care le-au găsit reprezentanţii comunităţilor locale pentru distracţie. Cât de eficiente sunt aceste manifestări, câtă cultură, tradiţie şi civilizaţie înglobează în realitate sunt câteva întrebări la care am căutat răspuns degeaba. Ce sume s-au cheltuit pe „tradiţionalele” zile ale oraşului, sărbătoarea nu ştiu care şi tot felul de festivaluri, vă arătăm în materialul de mai jos. Şi vorbim doar de cifrele oficiale, pentru că cele plătite la negru nu le avem în vedere în lipsă de documente…

Tăcerea mieilor

Când încerci să afli sumele alocate unei manifestări organizate sub egida unei primării sau Consiliului judeţean te loveşti invariabil de un munte al tăcerii sau, în alte cazuri, de răspunsuri laconice. La fel ni s-a întâmplat şi de această dată când am încercat să cuantificăm câţi bani au fost alocaţi din bugetele locale pentru festivaluri şi sărbători de toate felurile şi ce sume s-au reîntors în bugetul local prin închirierea domeniului public, prin eliberarea de autorizaţii etc. Dacă nu ai norocul să dai peste o pagină web destul de edificatoare – cum sunt cele ale Consiliului Judeţean şi a Primăriei Tîrgu-Mureş – sau peste edili dispuşi să vorbească despre sumele alocate, ai toate şansele să oferi informaţii trunchiate sau să nu le oferi deloc.

Campion la distracţie

Municipiul Tîrgu-Mureş este de departe campionul unui top neoficial al distracţiei. De la Ziua Micii Uniri până la Sărbătoarea Crăciunului, Executivul şi Consiliul Local Tîrgu-Mureş au găsit aproape lunar câte un motiv de voie bună şi în acest an. În ianuarie, din bugetul local au fost alocaţi 26.000 de lei pentru sărbătorirea zilei de 24 ianuarie, când s-a înfăptuit Mica Unire. În acest an, ziua a fost celebrată la Teatrul Naţional din Tîrgu-Mureş printr-un spectacol folcloric, în timp ce afară continuau protestele începute în 12 ianuarie. A fost unul dintre motivele pentru care primarul Dorin Florea şi prefectul la acea dată Marius Paşcan au preferat să nu se mai prindă în tradiţionala Horă a Unirii.

Pentru Ziua Îndrăgostiţilor, celebrată pe stil american în 14 februarie, Sărbătoarea Mărţişorului din 1 martie şi pentru Ziua Femeii din 8 Martie, sumele alocate s-au ridicat la 50.000 de lei. Dacă de Ziua Îndrăgostiţilor nu ne amintim să se fi întâmplat ceva special, de Ziua Femeii, sărbătoarea s-a mutat în Sala Sporturilor unde a cântat trupa Holograf. O parte din banii alocaţi acestei manifestări au fost recuperaţi de la comercianţii de mărţişoare şi flori care au împânzit oraşul mai bine de o săptămână.

Ziua de 1 Iunie a picat cam nefericit în acest an, în campania electorală şi în timpul Zilelor Tîrgumureşene. Totuşi, din bugetul local, s-au alocat pentru Sărbătorirea Zilei Copilului ,,1 Iunie” – Sărbătoarea sucului o sumă de 95.000 de lei. Dacă a fost într-adevăr o asemenea sărbătoare care să fi necesitat aproape 1 miliard de lei vechi că e mai uşor de înţeles, sincer ne este greu de crezut.

Iar dacă am ajuns la Zilele Târgumureşene să vedem ce buget au avut în acest an. Astfel, 250.000 de lei s-au dus pe cultură, respectiv 50.000 de lei pentru sport. Comparativ cu Ziua Copilului, am spune că e o sumă insignifiantă.

Târgul de artă meşteşugărească, dacă se va organiza şi în acest an, undeva în această lună sau în luna octombrie va avea alocată suma de 100.000 de lei, în timp ce Festivalul Vinului – doar 10 la sută din fondurile sărbătorii antemenţionate.
Până la sfârşitul anului o sumă 325 de mii de lei se va mai cheltui pentru Sărbătorirea Zilei Naţionale 1 Decembrie, Orăşelul Copiilor, Luna Cadourilor, Revelion în stradă, Concerte de colinde ale cultelor.

Ne oprim doar asupra acestora pentru că din bugetul local sunt finanţate şi o serie de evenimente sportive şi alte manifestări organizate în parteneriat cu alte instituţii, sumele adunate trecând binişor de două milioane de lei. Raportat la bugetul local am spune că e o sumă nesemnificativă, abia 1 la sută.

Bun cu toţi

Consiliul Judeţean a finanţat şi în acest an credem toate organizaţiile şi fundaţiile care le-au solicitat bani. Iar mai mult de jumătate au fost destinaţi diferitelor festivaluri şi sărbători. Per ansamblu, autoritatea judeţeană a împărţit cei 400.000 de lei alocaţi proiectelor culturale la nu mai puţin de 215 asociaţii şi fundaţii. Mai precis a împărţit 368 de mii de lei, pentru că nu întreaga sumă a fost repartizată. Adică fiecare proiect a primit minim 500 de lei şi maxim 2.000 de lei, ceea ce înseamnă că nici un proiect nu s-a putut realiza din sumele amintite mai sus.

Zile şi festivaluri

Autoritatea municipală sighişoreană a alocat în acest an 4.901.000 de lei culturii, recreerii şi religiei, din care direct pentru târguri, festivaluri şi evenimente 572.000 de lei. Doar Festivalului de Artă Medievală, desfăşurat la sfârşitul lunii iulie, Consiliul Local Sighişoara i-a aprobat din buget suma de 130.000 de lei.

Aleşii locali reghineni au votat ca 55.000 de lei să fie plătiţi din bugetul local pentru trei festivaluri. Astfel, pentru organizarea Festivalurilor ,,Valea Mureşului” și ,,Valea Gurghiului”, din bugetul local s-au achitat 40 de mii de lei: 15 000 pentru evenimentul de pe Valea Mureşului de la Răstoliţa și restul pentru cel de pe Valea Regilor de la Ibăneşti Pădure. Alte 15.000 de lei au fost alocaţi Festivalului multicultural internaţional ARS MARIS, ediţia a şasea, care se va desfăşura la Reghin în perioada 4-9 octombrie. Nu sunt însă singurele sărbători pe care Primăria Reghin şi-a pus amprenta. Zilele reghinene, tabere de creaţie, târguri de creaţie populară şi multe alte manifestări s-au desfăşurat cu sprijin edilitar. În total, în bugetul local reghinean 1.670.000 de lei este alocat culturii, recreerii şi religiei.

Primăria Tîrnăveni a organizat recent zilele municipiului, o sărbătoare de trei zile din care nu au lipsit paradele, premiile de tot felul şi formaţiile sau artiştii în vogă ai momentului. Câţi bani au fost alocaţi acestui eveniment nu am reuşit să aflăm, primarul municipiului, Sorin Megheşan, invitându-ne la sediul instituţiei, la biroul dânsului, pentru a ne comunica o cifră. Sau ne-a indicat ca sursă site-ul Primăriei. Din care am aflat că în jur de 350 de mii de lei sunt destinaţi în acest an pentru cultură, recreere şi religie. Şi cam atât.

Probabil o excepţie de la regulă sunt Primăria şi Consiliul Local Iernut, unde organizarea zilelor oraşului nu s-au mai bazat pe taxele şi impozitele plătite de către contribuabili. Zilele oraşului Iernut au fost finanţate din fonduri extrabugetare, potrivit declaraţiei primarului Ioan Nicoară.

Sarabanda cheltuielilor bugetare pentru tot felul de sărbători locale poate continua cu o listă lungă, lungă. An de an, fie criza cât de grea, autorităţile locale mureşene găsesc sume de bani pentru a finanţa astfel de manifestări aducătoare de imagine şi voturi. An de an, chiar dacă au drumuri de pământ, nu au apă şi canalizare, nu au şcoli renovate şi multe, multe alte neajunsuri, respectiv edilii se plâng de lipsa resurselor financiare, de un festival tot se mai găsesc fonduri spre nedumerirea şi dezarmarea noastră.

Întrebări retorice şi nu prea

La final, rămân întrebările: suntem de acord că autorităţile locale nu pot renunţa la aceste evenimente, utile mai ales în campanie, însă când vor fi organizate din fonduri extrabugetare în întregime? Care este feed-back-ul lor cultural, turistic, socio-economic? Când vor deveni extrem de transparente fondurile acordate acestor manifestări, astfel încât să nu mai planeze asupra lor suspiciuni de înflorire a unor buzunare?

De asemenea, pentru a evita pe viitor întâlniri ce nu ne fac nicio plăcere, am prefera ca aceste răspunsuri să le găsim detaliate pe fiecare site al primăriilor aşa cum prevăd câteva legi pe care nu am dori să le mai amintim aici.

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.