Forfotă în Finanțe, panică la Gardă

Forfotă în Finanțe, panică la Gardă

finantPrintr-un singur proces de reorganizare, Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Mureș își va pierde 159 de angajați (dintre care 90 au ocazia să se întoarcă pe noile posturi create), care deja au primit preaviz în acest sens, precum și personalitatea juridică. La fel cum Secția de Drumuri Naționale, de exemplu, subordonată regionalei Brașov, nu are niciodată putere în luarea deciziilor privind investițiile în rețeaua de drumuri, pentru că nu este ordonator de credite, nici Finanțele Mureșene, care vor fi subordonate tot regionalei Brașov, nu vor mai avea această putere. După ce reorganizarea DGFP Mureș se va fi terminat, urmează desființarea Gărzii Financiare. Dacă la Finanțe e un proces de reorganizare, aici e încă incert ce se va întâmpla, pentru că Garda Financiară, așa cum o știm acum, va dispărea cu tot cu nume. În locul ei va apărea Direcția generală antifraudă fiscală, în subordinea ANAF. De peste tot primim însă asigurări că niciun contribuabil nu va avea de suferit ca urmare a reorganizării. Dar să le luăm pe rând și să vedem despre ce este vorba.

Reorganizarea Finanţelor…

…se face în baza Hotărârii de Guvern 520/2013 și, spun cei de la DGFP Mureș deja produce efecte de la 1 august: „Începând cu data de 1.08.2013, potrivit prevederilor HG 520/2013, privind organizarea și funcționarea ANAF, s-au înființat 8 Direcții generale regionale. Astfel, Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și-au pierdut personalitatea juridică, devenind Administrații județene ale finanțelor publice”. Prin urmare, DGFP Mureș dispare ca entitate juridică, structura rămasă fiind rebotezată Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Mureș, în subordinea regionalei Brașov, iar fostele administrații municipale și orășenești devin acum servicii – mai exact la Reghin, Sighișoara, Tîrnăveni, Sovata și Luduș. Și, deloc de neglijat, tot cu această ocazie, de la conducerea Finanțelor mureșene a căzut capul directorului executiv Dénes Irén, în loc ei venind Márta Ruja.

Pierderi

La nivel de structură a instituției s-au petrecut însă mai multe schimbări. Cele 159 de notificări, deci concedieri, înseamnă de fapt dispariția a patru servicii importante din instituție, mai exact serviciile de Contabilitate, Resurse umane, Audit și cel de Contestații. Toate sunt considerate servicii suport, iar funcțiile pe care le îndeplineau vor trece la regionala Brașov.
Pentru puterea instituției, deja putem constata niște pierderi. Fără serviciul de resurse umane, practic la Finanțe nu se vor mai putea organiza concursuri pentru angajări. Mai mult, dacă până acum pentru noi angajări era nevoie de acordul ANAF, prin reorganizare, acum se introduce un noul nivel de aprobare, cel regional de la Brașov. De asemenea, fără personalitate juridică, noua AJFP Mureș nu mai are buget propriu. Așadar, teoretic, de la orice capăt de ață, până la orice investiție majoră (de pildă reabilitarea unor clădiri în care instituția își desfășoară activitatea), se comandă, decide și licitează sau achiziționează (în funcție de sume) la Brașov. Iar în aceste condiții, să presupunem că într-un an două clădiri au nevoie la fel de mare de reparații – una din Tîrgu-Mureș și una din Brașov – însă banii din buget ajung doar pentru o lucrare. Care din cele două credeți că va avea întâietate?

159 aut, 90 salvaţi

Cât despre cei 159 de angajați disponibilizați, trebuie spus de asemenea că 90 au ocazia să ocupe noile posturi înființate tot în Mureș, dar numai în urma promovării unor examene. Așadar, pe logica aritmetică, doar 69 dintre angajați rămân pe drumuri și chiar și aici există un „dar”. Mai exact, se vor înființa noi posturi suplimentare la regională, așadar, dacă sunt dispuși să se mute la Brașov, pot da concurs pentru posturile de acolo. Legat de funcțiile de conducere, se pierd în noua structură și o parte din acestea. Astfel, în noua structură de conducere se vor regăsi un șef de administrație, patru adjuncți și un trezorier-șef.PoveŞtile În relația cu contribuabilii, spune noul director al instituției, Márta Ruja, absolut nimic nu se schimbă. Pentru orice serviciu de care au nevoie aceștia, se vor adresa în același loc, la aceleași ghișee, în aceleași condiții sau termene de răspuns, nefiind necesară nici o altă deplasare la Brașov. Cel puțin așa ne asigură noul director: „Relația fisc-contribuabili nu va fi afectată, contribuabilii urmând a se adresa în continuare unităților fiscale de care au aparținut până acum, chiar dacă denumirea acestora s-a schimbat. Mai mult, modernizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală demarată în această perioadă, include îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili, îmbunătățirii organizaționale, precum și modificări ale infrastructurii informatice necesare pentru funcționarea optimă a unui sistem informatic integrat”. Toate aceste din urmă povești sunt însă deocamdată doar povești, pentru că de fapt orice răspuns la orice solicitare a contribuabilului sau, invers, orice răspuns al contribuabilului la orice impunere a Finanțelor se face după niște termene prevăzute în legislația fiscală. Ei bine, nici unul din aceste termene nu se schimbă deocamdată, pentru că nici unul nu este amintit în această HG 520/2013. Dacă într-adevăr sistemele informatice se vor îmbunătăți pe viitor și reacția Finanțelor va fi mai rapidă în anumite cazuri sau dacă cozile la ghișee vor înainta mai repede, asta rămâne de văzut. Cu siguranță însă nu se va întâmpla peste noapte.

După FinanŢe, urmează Garda Financiară…

…unde situația este și mai delicată. Dacă fosta DGFP Mureș s-a reorganizat în AJFP Mureș, Garda Financiară dispare și apare în loc Direcția generală antifraudă fiscală. Deși la prima vedere pare să fie exact același lucru, de fapt nu e. Pentru că dispariția Gărzii Financiare este stipulată în alt normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, unde se precizează că „Agenția Națională  de Administrare Fiscală, denumită  în continuare Agenția, se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție şi preluarea activității Autorității Naționale a Vămilor şi prin preluarea activității Gărzii Financiare, instituție publică care se desființează”. Așadar, Vama pur și simplu trece la această nouă instituție, pe când la Garda Financiară tot personalul este concediat și pus apoi să dea concurs pentru ocuparea unei funcții la noua instituție, după cum de fapt același normativ și precizează la art. 4, aliniatul 5: „Numirea personalului antifraudă se face pe bază de concurs sau examen, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 13 alin. (1)”. În noua instituție vor fi două feluri de personal: funcții publice generale și inspectori antifraudă. Noii inspectori vor avea statut de funcționari publici, dar unul mai special, pentru că vor fi coordonați în activitate de procurori, după cum se precizează la aliniatul 9 al aceluiași articol: „inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor îşi vor desfăşura activitatea în cadrul parchetelor, prin detaşare”. Mai mult, numirea acestora se va face cu o procedură specială prevăzută două aliniate mai jos, „prin ordin al preşedintelui Agenției, cu avizul vicepreşedintelui Agenției care conduce Direcția generală antifraudă fiscală şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție”.

Încă o palmă…

În privința conducerii acestei instituții, județul Mureș încasează o nouă palmă, pentru că nici aici nu vom avea sediu regional. Angajații de la viitoarea structură din Mureș a Direcției antifraudă fiscală (încă nu se știe cum va arăta) vor fi subordonați regionale de la Sibiu.
Așadar, încercați acum să vă puneți în locul unui angajat al Gărzii Financiare Mureș luând în calcul următoarele: 1. nu știți când anume, dar e aproape sigur că veți fi concediat și noul loc de muncă (care de fapt foarte probabil va avea 99% aceleași responsabilități) depinde de promovarea unui concurs; 2. habar n-aveți cine vă va fi șef sau cum va arăta structura ierarhică în viitoarea instituție la care, dacă veți fi promovat examenul, veți lucra.

Încă o necunoscută înainte de final

Și în toată această reorganizare, fie că vorbim despre Finanțe sau despre Gardă, să nu uităm că poate interveni la final încă ceva: reorganizarea administrativ-teritorială a țării, care poate va veni într-unul din anii următori. Ce se întâmplă dacă se va fixa capitala regională la Brașov, Sibiu sau, deși e foarte puțin probabil, la Tîrgu-Mureș – trecem din nou prin reorganizarea uneia sau a ambelor instituții? Sau vom avea capitala într-un oraș și sediul regional al unei instituții în alt oraș din regiune?
Impresia pe care o lasă Guvernul este că nici măcar un decent calcul de eficiență economică n-a fost în stare să facă. Nu mai vorbim despre o gândire strategică și coerentă pe termen mediu sau lung.
Cãtãlin HEGHEŞ

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.