Furtună de declarații naționaliste

Furtună de declarații naționaliste

vona gaborLiderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România. Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând, transmite corepondentul MEDIAFAX. „Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a susţinut Vona Gabor.

Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie. „Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

Întrebat cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Orban Viktor ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor a afirmat că Jobbik a avut câteva iniţiative în acest sens şi că „nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgeşte şi întăreşte drepturile minorităţii maghiare din România”. „Dacă spunem ceva, acţionăm în spiritual celor spuse de noi. Noi nu vorbim în vânt, eu, personal, am auzit astăzi despre solicitarea lui Tokes Laszlo şi de acum înainte trebuie să ne gândim, să analizăm şi ar fi bine să discutăm şi cu el, să vedem oare la ce şi cum s-au gândit când au solicitat protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei ? Acţiune individuală pe această temă nu dorim să facem în niciun fel, dar vom dezbate acest subiect şi vom încerca să găsim soluţii care ne conduc înainte, şi nu înapoi”, a spus Vona Gabor.

El a cerut, totodată, presei româneşti să relateze „un lucru despre care s-a mai vorbit de câteva ori, dar niciodată nu a apărut’, şi anume că, după părerea lui, „problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului” este „o tragedie a regiunii”, impusă de Europa Occidentală, „care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în această regiune”.

Potrivit acestuia, naţiunile care trăiesc în Europa Centrală se confruntă cu aceleaşi probleme, fiind „exploatate” de capitalul internaţional, împotriva căruia trebuie să acţioneze solidar. În acest context, Vona Gabor a vorbit şi despre posibilitatea unei reconcilieri istorice la nivelul Europei Centrale. „Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul internaţional venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital”, a precizat preşedintele partidului Jobbik.

Întrebat ce părere are despre faptul că presa europeană a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist de dreapta al partidului Jobbik, Vona Gabor a explicat că, dacă cineva este patriot şi apără interesele naţiunii sale, nu trebuie să fie criticat că a depăşit limitele moderaţiei. „Omul, după un timp, se obişnuieşte cu această etichetare, dar niciodată nu se vorbeşte de ce suntem un partid extremist sau faţă de ce ne manifestăm extremist. Dacă Gyurcsanyi (fostul premir socialist al Ungariei) este de centru, într-adevăr, suntem extremişti, dar dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist. Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria”, a spus Vona.

MAE a transmis, duminică, printr-un comunicat, că aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute sâmbătă la Joseni, ministerul menţionând totodată că „dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, precizează că formaţiunea sa se delimitează de afirmaţiile liderului Jobbik, Gabor Vona, el arătând însă că, în secolul 21, la fel ca mărfurile, „şi ideile şi chiar prostiile circulă liber”. „Nu putem accepta în secolul 21 intervenţia şi influenţa partidelor extremiste în societatea noastră. Noi nu avem nicio relaţie instituţională cu Jobbik şi nici cu alte forţe extremiste şi aceste afirmaţii nu ne ajută cu nimic. Respingem şi ne delimităm de astfel de afirmaţii”, a declarat liderul UDMR, luni, la RFI. „Indiferent de cine sunt făcute astfel de afirmaţii, ei se urcă în maşină, pleacă bine mersi din România, se simt foarte bine acasă şi tot noi rămânem acasă şi trebuie să rezolvăm problemele noastre (…). De aceea, poziţia noastră este foarte clară: eu aş prefera să nu avem astfel de declaraţii, astfel de intervenţii, astfel de idei, dar în secolul 21, în Uniunea Europeană, în lumea liberă, aşa cum şi mărfurile şi ideile şi chiar şi prostiile circulă liber, n-ai ce să faci!”, afirmă liderul UDMR.

Kelemen Hunor sugerează că unele reacţii de la Bucureşti în cazul Jobbik au fost exagerate: „Nici reacţia autorităţilor româneşti, nu a autorităţilor, ci a unor politicieni nu trebuie să fie o reacţie exagerată, dai o importanţă mai mare decât are o astfel de declaraţie făcută la o tabără de vară”. În opinia sa, „a fost un subiect de week-end, de vară şi nu trebuie să dăm o importanţă mai mare decât e”.

Sursa: Mediafax

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.