Galeriile de Artă din Târgu Mureș se îmbogățesc cu lucrări de Nicolae Tonitza, Hegedus Laszlo și Albrecht Dürer


Galeria de Artă Clasică Maghiară și Galeria de Artă Românească Modernă ale Muzeului Județean Mureș, care sunt adăpostite de Palatul Culturii din Târgu Mureș, se îmbogățesc din acest an cu lucrări ale artiștilor Nicolae Tonitza, Hegedus Laszlo și Albrecht Dürer.

Potrivit istoricului de artă Cora Fodor, de la Muzeul de Artă din Târgu Mureș, cele trei lucrări costă în total 80.000 de euro, au fost deja rezervate și vor fi achiziționate din fonduri provenite de la Consiliul Județean Mureș dar și din donațiile care de vor aduna la „Balul Palatului’, primul bal cu specific vienez din istoria orașului Târgu Mureș, care va avea loc în data de 7 noiembrie.

Cora Fodor a arătat joi, într-o conferință de presă, că cele două tablouri și o gravură, aparținând lui Nicolae Tonitza, Hegedus Laszlo și unuia dintre cei mai bine cotați gravori din Europa, Albrecht Dürer, sunt lucrări originale.

‘Sper că se vor aduna fonduri pentru achiziționarea lucrărilor. Gravura din secolul al XVII-lea aparținând lui Albrecht Dürer, este un aquaforte, o tehnică practicată de vechii maeștrii europeni și va îmbogăți colecția noastră de 2.500 de lucrări ale Muzeului de Artă. Este o lucrare excepțională, cu un subiect foarte uzitat la acea vreme, Sf. Ieronim. Lucrarea Hegedus Laszlo, lucrare care ar fi binevenită în contextul galeriei de artă plastică maghiară. Lucrarea îl reprezintă pe Hercule, într-o manieră de reprezentare destul de clasică’, a arătat Cora Fodor.

În privința picturii lui Nicolae Tonitza, care reprezintă școala românească modernă, ‘Odaia Copiilor’, istoricul de artă a spus că pe baza acestei lucrări a pornit deja o idee a unei expoziții de amploare, vizând copiii din perioada interbelică, la care vor colabora mai multe muzee de artă și de etnografie.

‘Copilul în creația lui Nicolae Tonitza ocupă un rol central, l-a inspirat lumea imediată a lui, dar și restul lumii copiilor în general, parcurgând în creația sa diferite etape, de la nou născut, la adolescent. Este o lucrare extraordinară pentru a completa cele 10 lucrări pe care le deține Muzeul de Artă din Târgu Mureș. Există deja un portret al uneia dintre fiicele sale și un portret de copil, probabil băiatul artistului, ceea ce ar veni să întregească această imagine. Mai există și Muza Pamfletarului — reflectă o preocupare a lui Tonitza pentru lumea celor înstăriți. S-a ocupat atât de cei orfani, cât și de ceilalți, de aspecte ale vieții copiilor în general. Dorim să o integrăm într-un proiect amplu expozițional, în care să implicăm mai multe muzee de artă și etnografice, cu această denumire, „Odaia Copiilor”, să extrapolăm la un aspect antropologic al copilului, pentru perioada interbelică. Atât pe partea artistică, dar și pe etnografică, de documentare, jucării, tot ce înseamnă lumea copiilor, scrisori ale copiilor pe care Tonitza le-a primit’, a subliniat istoricul de artă.

Potrivit Corei Fodor, Nicolae Tonitza a și inițiat un concurs pentru desene copii, care se doresc a fi expuse în această expoziție, care ar urma să fie deschisă anul viitor.

Cele circa 2.500 de picturi originale aflate în galeriile de artă ale Muzeului Județean Mureș, Galeria de Artă Clasică Maghiară și Galeria de Artă Românească Modernă, adăpostite de Palatul Culturii din Târgu Mureș, pot rivaliza oricând cu marile picturi ale lumii și pot sta pe simezele oricăror galerii internaționale.

Galeria de artă s-a deschis în 1913, iar patrimoniul expus s-a format în timp, prin achiziții și donații. Începând din 2011, Palatul Culturii găzduiește două mari galerii, Galeria de Artă Clasică Maghiară, cu un patrimoniu deja existent de la 1913 și ușor îmbunătățit pe parcurs, și Galeria de Artă Românească, care a fost o idee foarte veche, dar care s-a înfăptuit abia după aproape 100 de ani.

Deși sunt extrem de valoroase, între cele două galerii de artă există o diferență și de aceea sunt organizate în două spații diferite: reprezintă două școli distincte, școala de artă maghiară, cu influențe mai degrabă nordice, care se simte în cromatică, în modul de exprimare și în suprafața pânzelor, unele cu dimensiuni foarte mari, și școala de artă românească, cu influență pe filieră franceză și sudică.

La Galeria de Artă Maghiară din Târgu Mureș pot fi astfel admirate lucrări aparținând lui Munkacsy, Pal Laszlo, pionerii Școlii de la Baia Mare, respectiv Tormo, Rethi Istvan și Ferenczi Karoly. Wagner Sandor sau Locz Sandor. În Galeria de Artă Românească Modernă sunt nume deja consacrate, Grigorescu, Luchian , Andreescu, Gheorghe Petrașcu, Pallady, Tonitza, Șirato, Ștefan Dimitrescu, Țuculescu, Corneliu Baba. Ciucurencu, Camil Ressu etc.

Cea mai veche lucrare expusă la galeriile de artă din Târgu Mureș este cea a lui Barabas Miklos, din 1838, denumită ‘Portret de femeie’, însă cel mai bine cotat pictor din galerie este Mihaly Munkacsy, care are o cotă mare la nivel european, precum și Nicolae Grigorescu, care are cotă foarte mare la nivel național.

AGERPRES

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.