Găselnița ANI pune aleșii în off-side

Găselnița ANI pune aleșii în off-side

Ciprian_DobreAtât primarii din județ, indiferent că sunt primari de municipii, orașe sau comune, cât și președintele Consiliului Județean (CJ) Mureș riscă să-și piardă mandatele, dacă legea s-ar aplica unitar în cazul tuturor spețelor cercetate de Agenția Națională de Integritate (ANI). Că această instituție este controversată și multe din soluțiile date ajung să fie contrazise de instanțe, este una, însă în cazul de față este vorba despre un precedent periculos. Președintele CJ Hunedoara, Mircea Moloț a fost declarat incompatibil, a contestat soluția dată de ANI și a pierdut mai apoi în instanță, la Curtea de Apel Alba-Iulia. Iar procese similare au mai mulți președinți de consilii județene din țară, precum și primari, inclusiv de orașe reședință de județ. Cel mai celebru caz din această ultimă categorie este chiar edilul de la Sibiu, Klaus Johannis.

Care-i buba?

ANI spune că funcția de ales local este incompatibilă cu cea de reprezentant al comunei, orașului, municipalității sau consiliului județean în asociațiile intercomunitare. Acestea din urmă au fost constituite de regulă din motive birocratice, care țin de accesarea unor fonduri europene nerambursabile de la Comisia Europeană pe proiecte mari de infrastructură. În județul Mureș, de exemplu, avem Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Invest care derulează un mare proiect de investiții în rețeaua de alimentare cu apă și canalizare și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT, prin care se derulează investițiile în sistemul integrat de management al deșeurilor. Ei bine, în ambele asociații, fiecare primărie, plus CJ, au câte un reprezentant. De cele mai multe ori, acel reprezentant este chiar primarul comunei sau orașului. Prin urmare, fiecare dintre acei primari se găsesc, de pildă, în situația edilului Radu Doru din comuna argeșeană Suseni. Potrivit ANI, „Radu Doru a încălcat dispoziţiile art. 87, alin. (1), (lit. f) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora funcţia de primar […] este incompatibilă cu […] funcţia de reprezentant al unităţii administrativ – teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local”. E drept că, în Mureș vorbim despre cele două asociații, iar la Argeș a fost cazul unei societăți comerciale. Dar în același timp, același articol al aceleași legi include la incompatibilități, la litera h, și „calitatea de membru al unui grup de interes economic”; cum pot fi, de exemplu, aceste asociații constituite doar pentru a accesa niște bani europeni.

Vânătoarea de capete…

… încă n-a început în județul Mureș. Deocamdată, niciun primar nu a fost declarat incompatibil din aceste considerente, la fel cum a fost ocolit și președintele CJ Ciprian Dobre. Acesta din urmă spune însă că problema este cel puțin ciudată: „În cazul asociațiilor intercomunitare, scopul statutar al acestor asociații este dezvoltarea utilităților din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Adică a comunității care te-a ales. Dar canalul, apa sau drumul sunt lucruri pe care primarul sau președintele CJ le are în fișa postului. Sunt abc-ul administrației publice din România. Și atunci, nu poți să vii și să spui că nu poți conduce o structură care urmărește dezvoltarea utilităților în comunitatea respectivă pentru că ești în incompatibilitate”. Dobre a mai spus că după cunoștințele lui încă nu sunt astfel de procese pe rol în Mureș, iar mai apoi, întrebat fiind dacă crede că în acest moment mandatele aleșilor locali din Mureș sunt în pericol, a răspuns: „Nu știu ce să spun. Pericol cred că nu. (…) Repet, asta este o găselniță să-i spun așa. Câtă vreme eu nu pot accesa pe un program operațional sectorial o anumită sumă de bani pentru, să zicem, canalizare, pentru apă. Păi dacă constituirea într-o asociație pentru a asigura furnizarea de apă potabilă este o condiție de eligibilitate trebuie să mă constitui într-o asociație care va fi condusă de către reprezentantul CJ, altfel nu pot accesa banii aceia. Păi atunci prefer să fiu în incompatibilitate decât județul Mureș să piardă acea sumă de bani. Vă dați seama în ce zonă suntem… suntem într-o zonă suprarealistă”.

Realistă sau suprarealistă, problema există…

…și a fost pusă inclusiv în forurile de conducere ale PNL la nivel central, lucru recunoscut de președintele CJ Hunedoara Mircea Moloț. Pe de altă parte, după precedentul comunei Suseni din Argeș, la nivelul Prefecturii din acel județ s-a constituit un grup de lucru format din juriști care vor propune modificări la legislația privind statutul aleșilor locali. Subprefectul de Argeș, Ion Burnei, fost parlamentar, citat de ziarul „Argeșul” declara săptămâna trecută: „Este normal şi firesc ca aceştia (n. red. primarii) să ia decizii în numele localităţii sau judeţului şi nu altcineva. La acest moment, prin neclaritatea textului de lege, ANI interpretează larg această prevedere şi îi declară pe primari incompatibili, deşi ei nu au cum să aibă în acest caz interese personale de natură patrimonială”.

Până una alta, președintele CJ Hunedoara Mircea Moloț a pierdut la Curtea de Apel Alba Iulia procesul cu ANI și urmează să facă recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Primarul de la Suseni, Argeș, Radu Doru este la începutul procesului. Ce e interesant de urmărit acum este dacă Înalta Curte de Casație și Justiție va confirma de exemplu hotărârea Curții de Apel Alba-Iulia și, între timp, dacă parlamentarii vor fi destul de iuți și vor rezolva chichița legislativă care-i lasă-n off-side pe aleșii locali.

Cătălin Hegheș

print
Share
0 comments on “Găselnița ANI pune aleșii în off-side
  1. mihai spune:

    ma heghes ce frumos ai scris mai ca te-as suspecta ca ti-e mila de politicieni.
    Dar intelegi ca problema alesilor e una falsa pentru ca legea ANI spune ceva foarte simpatic… ca nu poti fi si jucator si arbitru intr-un meci. Adica nu ai voie sa atribui contracte si in acelasi timp sa fii beneficiarul banilor. E foarte simplu…
    daca toti alesii astia isi doresc binele comunitatii ar putea foarte bine sa trimita un functionar din primarie, eventual specialist, pe apa, drum, canalizare si ce o mai fi nevoie.
    Doar ca riscul apare atunci cand dai contractele ca ele sa fie date chiar pe bune si functionarul sa-si bage piciorul in seful lui si sa nu asculte ordine politice.

    De fapt de-asta plang primarii si presedintii CJ. ca le taie accesul la bani pentru infrastructura… si ei au datorii de platit si campanii de facut inca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.