Gazul şi curentul „liberalizează” sărăcia

gazScumpiri, scumpiri, scumpiri. Cam așa se poate caracteriza perioada de până în 2018 în cea ce privește facturile la gaz și la curent, care și așa atârnă greu de buzunarele românilor. Vinovații? Ar fi mulți, dar explicațiile sunt cu duiumul și sună bine, pisica fiind aruncată dintr-o ogradă în alta. Cert este că românul de rând, și implicit mureșeanul, va simți dur aceste scumpiri.

Scumpirea este împărţită între consumatorii casnici şi cei industriali. Aşadar, această majorare a gazului va fi resimţită de două ori! Odată, direct în factura de gaz şi indirect prin majorarea preţului pentru toate produsele care pentru procesare necesită arderea gazului.

Scumpirile au început deja cu luna iulie. Situația este foarte gravă: până în 2017 preţul energiei electrice se va dubla pentru consumatorii casnici, iar până în 2018 preţul gazelor va creşte cu circa 12% anual.

De ce?

Este vorba de o majorare a preţului conform calendarului de liberalizare negociat cu Uniunea Europeană: ,,Potrivit Memorandumului asumat de Guvernul României privind calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate la gazele naturale, pentru perioada iulie – septembrie 2013, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă este în proporţie de 36% convergent cu preţul de import. Totodată se estimează că preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţie internă va atinge gradul de paritate de 100% la finalul anului 2018”, au informat reprezentanţii E.ON.

Dacă e majorare, să fie triplă, de două ori, în patru ani

Scumpirea este împărţită între consumatorii casnici şi cei industriali. Aşadar, această majorare a gazului va fi resimţită de două ori. Odată, direct în factura de gaz şi indirect prin majorarea preţului pentru toate produsele care pentru procesare necesită arderea gazului.

Scumpirea gazului cu 8% nu va fi resimţită prea mult în timpul verii. Gazul de la aragaz va fi mai scump cu aproape 1 leu, iar apa caldă va costa cu aproximativ 3 lei în plus. În decembrie însă, prima factură pentru încălzirea cu gaz va fi cu 40 de lei mai mare decât anul trecut pentru un apartament cu două camere.

Deşi preţul gazului metan pentru firme trebuia majorat cu 5 procente, creşterea este de doar 3%. Reducerea vine din scăderea tarifului de la gazul rusesc. Numai consumatorii casnici nu au beneficiat de aceeași favoare făcută firmelor. Însă, autorităţile spun că ar putea să amâne următoarea scumpire, de două procente, care va avea loc în toamnă: „Sigur, să rămânem cu 1% sau deloc. Să vedem cum evoluează preţul de import”, a susţinut Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

În plus, autorităţile românești au încercat să amâne calendarul de liberalizare a preţului la gaze, însă UE a respins această solicitare.

E.ON ,,avertizează”

E.ON Energie România şi-a informat clienţii mureşeni, şi nu numai, în legătură cu scumpirea gazului: „Dorim să vă informăm că în baza Legii nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale, începând cu data de 1 iulie 2013 a demarat prima etapă cuprinsă în calendarul de liberalizare graduală a pieţei gazelor naturale pentru consumatorii casnici.

În completare, Ordinul ANRE nr. 46/2013 stabileşte că preţurile finale pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii casnici sunt majorate cu 8% începând cu data de 1 iulie 2013. Prin urmare, conform Ordinului menţionat, începând cu luna iulie 2013, până la următoarele modificări legislative, factura emisă către dumneavoastră de către E.ON Energie România, reprezentând contravaloarea consumului de gaze naturale, indică o creştere de 8% a preţului final reglementat.

Prevederile Ordinului ANRE privind aplicarea noilor preţuri reglementate în facturile emise de furnizor completează contractul cadru de furnizare a gazelor naturale la tarife reglementate pentru consumatorii casnici, condiţiile şi termenele de plată rămânând valabile cele prevăzute pentru plata gazelor naturale în contractele încheiate între părţi”.

Firmele, avantajate momentan

Prețul gazelor pentru populație a crescut în 1 iulie cu 8% și va crește în 1 octombrie cu 2%, iar tarifele pentru gazele livrate clienților noncasnici au fost majorate cu 3% la 1 iulie și vor fi majorate tot atât în etapa a doua, la 1 octombrie, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În concluzie, pentru anul 2013, creşterea preţurilor finale reglementate de ANRE este de aproximativ 10% pentru clienţii casnici şi circa 11% pentru clienţii noncasnici, faţă de 18% conform calendarului.

Din 1 iulie 2013, 10% din totalul energiei electrice livrate populaţiei este achiziţionată din piaţa liberă de energie, într-o primă etapă de liberalizare a preţurilor, conform calendarului agreat cu FMI, lucru care va duce la o nouă scumpire a energiei cu până la 2%. ,,La 1 iulie aplicăm perioada de reglementare, dereglementare a energiei electrice pentru consumul populației. Este vorba de un procent de 10% care nu duce neapărat la o scumpire a prețului final. După estimările ANRE ne așteptăm la o creștere între 0,5 și 1%”, a declarat Nicolae Havrileț, președintele ANRE.

„Principiul european” sau vinovații fără vină

Deşi autorităţile au dorit o amânare cu şase luni a liberalizării preţurilor la gaze naturale, UE nu a fost de acord: „Motivarea europenilor este foarte clară, că trebuia să facem această liberalizare încă de când am intrat în UE, din 2007. Este un principiu european“, a spus premierul Victor Ponta. Acesta a dat vina pe fostul premier Emil Boc pentru agrearea, în 2011, a unui memorandum privind preţurile reglementate la gaze cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE). Ponta a spus că liberalizarea a fost aprobată de fostul premier Emil Boc şi a devenit obligaţia României, care trebuie respectată.

Alte explicaţii…

…privind refuzul amânării procesului de liberalizare au venit din partea Departamentului de Energie, condus de Constantin Niţă, Departament care a trimis în luna mai o scrisoare comisarului european Gunther Oettinger: „Comisarul a subliniat faptul că impactul preţului energiei asupra competitivităţii industriei europene reprezintă o problemă de interes pentru Comisie. Comisarul a arătat că preţul gazelor de pe piaţa locală trebuie privit în perspectivă, raportat la preţurile de pe piaţa UE, menţionând că în anul 2011, preţul reglementat pentru consumatorii industriali din România era cel mai mic din Uniune. Răspunsul oficialului european include recomandarea de a respecta calendarul de liberalizare, atrăgând atenţia asupra faptului că, potrivit legislaţiei în vigoare, ANRE este instituţia abilitată să ia decizii privind preţul gazului din producţie locală şi a calendarului de liberalizare a preţurilor”.

Astfel, pentru industrie, procesul de liberalizare ar trebui finalizat la finele anului viitor, în timp ce pentru populaţie termenul este 2018.

Şi curentul fuge, fuge

Alte scumpiri vor veni de la furnizorii de electricitate, obligaţi să cumpere 10% din energie de pe bursă. Aşa se face că CEZ, Enel, E.ON sau Electrica vor avea preţuri diferite pentru curent. „Este momentul în care consumatorii casnici vor începe să se gândească către care furnizor se vor îndrepta”, a afirmat Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de energie electrică. Aceasta deoarece legea dă dreptul românilor să schimbe furnizorul de electricitate.

Controversă

Liberalizarea preţurilor la gaze este un subiect extrem de controversat din cauză că, inclusiv la actualele preţuri reglementate, Romgaz şi Petrom generează profituri uriaşe. Romgaz a realizat anul trecut un profit net de 1,24 miliarde de lei, în urcare cu aproximativ 20% faţă de 2011. Gazele de producţie internă sunt de două ori şi jumătate mai ieftine decât cele de import. Toată industria grea va avea de suferit din cauza măsurii, inclusiv combinatul Azomureş, care utilizează o cantitate foarte mare de gaz pentru a-şi efectua activitatea.
De liberalizarea preţurilor la gaze vor beneficia cel mai mult producătorii interni de gaze (Romgaz şi Petrom), dar şi furnizorii (E.ON şi GdF SUEZ).

Calendarul de eliminare a preţurilor reglementate în domeniul GAZELOR NATURALE (consumatorii casnici):

1 iulie 2013: grad de convergenţă (36%), preţ producţie internă (48,5 lei/MWh), creştere preţ final (8%);
1 octombrie 2013: grad de convergenţă (37%), preţ producţie internă (49,8 lei/MWh), creştere preţ final (2%);
1 ianuarie 2014: grad de convergenţă (38%), preţ producţie internă (50,6 lei/MWh), creştere preţ final (2%);
1 aprilie 2014: grad de convergenţă (41%), preţ producţie internă (51,8 lei/MWh), creştere preţ final (2%);
1 iulie 2014: grad de convergenţă (44%), preţ producţie internă (55,3 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 octombrie 2014: grad de convergenţă (46%), preţ producţie internă (54,6 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 ianuarie 2015: grad de convergenţă (47%), preţ producţie internă (56,1 lei/MWh), creştere preţ final (2%);
1 aprilie 2015: grad de convergenţă (49%), preţ producţie internă (58,9 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 iulie 2015: grad de convergenţă (52%), preţ producţie internă (62 lei/MWh), creştere preţ final (4%);
1 octombrie 2015: grad de convergenţă (54%), preţ producţie internă (64,1 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 ianuarie 2016: grad de convergenţă (56%), preţ producţie internă (67,1 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 aprilie 2016: grad de convergenţă (60%), preţ producţie internă (71,7 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 iulie 2016: grad de convergenţă (64%), preţ producţie internă (76,5 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 octombrie 2016: grad de convergenţă (66%), preţ producţie internă (78,5 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 ianuarie 2017: grad de convergenţă (69%), preţ producţie internă (82 lei/MWh), creştere preţ final (2%);
1 aprilie 2017: grad de convergenţă (73%), preţ producţie internă (86,9 lei/MWh), creştere preţ final (2%);
1 iulie 2017: grad de convergenţă (78%), preţ producţie internă (93 lei/MWh), creştere preţ final (5%);
1 octombrie 2017: grad de convergenţă (81%), preţ producţie internă (96,5 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 ianuarie 2018: grad de convergenţă (83%), preţ producţie internă (99,2 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 aprilie 2018: grad de convergenţă (89%), preţ producţie internă (106,3 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 iulie 2018: grad de convergenţă (97%), preţ producţie internă (115,1 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 octombrie 2018: grad de convergenţă (100%), preţ producţie internă (119 lei/MWh), creştere preţ final (3%).

Calendarul de eliminare a preţurilor reglementate în domeniul GAZELOR NATURALE (consumatorii noncasnici):
1 decembrie 2012: grad de convergenţă (35%), preţ producţie internă (49 lei/MWh), creştere preţ final (5%);
1 aprilie 2013: grad de convergenţă (40%), preţ producţie internă (55,3 lei/MWh), creştere preţ final (5%);
1 iulie 2013: grad de convergenţă (47%), preţ producţie internă (63,4 lei/MWh), creştere preţ final (5%);
1 octombrie 2013: grad de convergenţă (51%), preţ producţie internă (68,3 lei/MWh), creştere preţ final (3%);
1 ianuarie 2014: grad de convergenţă (55%), preţ producţie internă (72 lei/MWh), creştere preţ final (4%);
1 aprilie 2014: grad de convergenţă (71%), preţ producţie internă (89,4 lei/MWh), creştere preţ final (5%);
1 iulie 2014: grad de convergenţă (91%), preţ producţie internă (109 lei/MWh), creştere preţ final (5%);
1 octombrie 2014: grad de convergenţă (100%), preţ producţie internă (119 lei/MWh), creştere preţ final (4%).

Calendarul pentru eliminarea treptată a tarifelor reglementate în domeniul ENERGIEI ELECTRICE (consumatorii casnici):
01 iulie 2013: 10%; 01 ianuarie 2014: 20%; 01 iulie 2014: 30%; 01 ianuarie 2015: 40%; 01 iulie 2015: 50%; 01 ianuarie 2016: 60%; 01 iulie 2016: 70%; 01 ianuarie 2017: 80%; 01 iulie 2017: 90%; 31 decembrie 2017: 100%.

Calendarul pentru eliminarea treptată a tarifelor reglementate în domeniul ENERGIEI ELECTRICE (consumatorii noncasnici):
01 septembrie 2012: 15%; 01 ianuarie 2013: 30%; 01 aprilie 2013: 45%; 01 iulie 2013: 65%; 01 septembrie 2013: 85%; 01 ianuarie 2014: 100%.

Vasile Dancea

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.