Harghita, patria apelor minerale şi a celor mai importante fabrici de îmbuteliere

13_izvor_munteJudeţul Harghita este cunoscut în întreaga ţară pentru iernile geroase, pentru sporturile de iarnă, pentru peisajele mirifice, pentru oamenii harnici şi gospodari şi pentru apele minerale, care se găsesc oriunde ai întoarce capul. Pentru harghiteni este un lucru obişnuit să meargă la izvorul din localitate să se aprovizioneze cu apă minerală sau să facă baie în apa minerală din ştrandurile şi băile care se află pe întreg teritoriul judeţului. În aceste condiţii, nici nu e de mirare că în Harghita funcţionează cele mai importante două fabrici de îmbuteliere a apelor minerale din România, iar una dintre ele a fost declarată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai puternic brand românesc.
2.000 de izvoare de apă minerală
Se estimează că în Harghita sunt peste 2.000 de izvoare de apă minerală naturală carbogazoasă, însă puţine sunt captate şi folosite în activităţi economice purtătoare de redevenţe către stat.
Directorul general al fabricii de îmbuteliere din Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, spune că la nivel naţional se estimează că doar 30% dintre sursele de apă minerală naturală au fost studiate, iar dintre acestea doar 17% se îmbuteliază.
,,Potenţialul pe care-l avem ca stat, din acest punct de vedere, este uriaş, în condiţiile în care apa minerală este singura resursă minerală naturală a României regenerabilă în întregime în timp real, adică pe parcursul vieţii unui om, dacă arealul în care există nu se distruge sau este poluat în urma activităţilor antropice’’, a explicat Florin Răducu Lăzăroiu.
Apa de la Borsec, cea mai bună din lume
Puţini sunt cei care nu au auzit de apa minerală Borsec, al cărei renume a depăşit, de peste 200 de ani, graniţele ţării. În 2013, fabrica de la Borsec a fost declarată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai puternic brand românesc, iar apa minerală îmbuteliată acolo a fost recunoscută, de mai multe ori, ca fiind cea mai bună din lume.
,,Numeroasele izvoare de apă minerală din această zonă sunt alimentate cu apă provenită din topirea zăpezilor, iar temperatura este în jur de zece grade, ceea ce este neobişnuit în condiţiile în care apele minerale carbogazoase din Câmpia Vestului sau Depresiunea Braşovului, precum şi cele din Cehia, Italia, Germania sau Franţa sunt ape calde, de 18-22 grade’’, explică Lăzăroiu.
Multe secole mai târziu, după descoperirea lor de către romani, apele minerale de la Borsec au început să fie îmbuteliate în ulcioare de lut ars şi transportate în desagi, pe spinarea cailor, în Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi Ungaria. Există atestări documentare potrivit cărora apa minerală de la Borsec a fost transportată cu căruţele, în 1594, în butoaie de stejar, la curtea domnească de la Alba Iulia, unde au fost folosite pentru tratament de către Sigismund Bathory.
borsec_apePoetul Vasile Alecsandri despre apa de la Borsec
În 1844, poetul Vasile Alecsandri a ajuns la Borsec şi a povestit un an mai târziu, cu entuziasm, despre calitatea, îmbutelierea şi transportarea apelor, într-un text publicat în ‚’Calendarul Foaiei săteşti’’.
Istoria îmbutelierii apei minerale de la Borsec se întinde pe mai bine de 200 de ani şi începe în 1803, când un cetăţean vienez s-a vindecat de o boală incurabilă, în urma unui tratament cu apă minerală făcut aici. La întoarcerea acasă, i-a propus lui Anton Zimmethausen, consilier municipal la Viena şi geolog de profesie, să facă comerţ cu apă minerală. Acesta s-a mutat în 1805 la Borsec, a deschis o fabrică de sticle, iar un an mai târziu începe îmbutelierea industrială a apei.
5.000 de sticle pe zi
Potrivit documentelor vremii, erau îmbuteliate 5.000 de sticle pe zi, iar ambalarea se făcea în lăzi necompartimentate, şocurile transportului fiind atenuate cu cetină sau fân. De-a lungul anilor, îmbutelierea a fost efectuată de diferiţi proprietari şi a stagnat, câte doi ani, atât în timpul Primului Război Mondial, cât şi în perioada celei de-a doua conflagraţii mondiale.
Odată cu naţionalizările din 1948, activitatea de îmbuteliere a intrat în atribuţiile statului, care a efectuat importante investiţii în vederea modernizării producţiei şi dezvoltării zonei. După 1989 întreprinderea de stat s-a transformat în firmă privată cu capital integral autohton, iar istoria de succes a brandului a continuat.
La fel ca pe vremea împăratului Franz Josef, când era recunoscută deja în Europa, şi primea Medalia de Aur la Târgul Internaţional de la Viena, apa minerală de la Borsec este răsplătită, periodic, cu diverse titluri la concursurile internaţionale, care-i recunosc calităţile.
Medalii de aur pentru Boresc
În anul 2005, apa carbogazoasă Borsec a fost premiată cu ,,Medalia de Aur Specială’’, iar apa plată Borsec – cu ‚’Medalia de Aur’’ la Selecţia Mondială a Calităţii, organizată de Institutul Internaţional pentru Selecţia Calităţii de la Bruxelles. În 2013, pentru al doilea an consecutiv, Borsecul a fost desemnat cel mai puternic brand românesc. Dacă în 1990 se îmbuteliau 60 milioane de litri pe an, anul trecut s-a ajuns la 400 milioane de litri.
Perla Harghitei, 40 de ani de istorie neîntreruptă
Un alt jucător important pe piaţa îmbutelierii apelor minerale este Perla Harghitei, fabrica din comuna Sâncrăieni fiind construită în anul 1974, iar marca fiind îmbuteliată şi comercializată neîntrerupt, timp de 40 ani.
Potrivit managerului de marketing Puskas Istvan, înainte de 1989, fabrica de la Sâncrăieni a aparţinut de Apemin Borsec şi ca societate independentă, sub actuala denumire, s-a constituit în 1990.
,,După ce s-a format ca societate independentă, în istoria Perla Harghitei cel mai important eveniment s-a produs în 1995, când societatea s-a privatizat, cu cele 3 fabrici pe care le avea la acel moment. Privatizarea a fost de tip MEBO (Management Employee Buyouts), salariaţii de atunci devenind acţionari, lucru care s-a menţinut până azi, societatea păstrându-şi caracterul de societate pe acţiuni închisă, rămânând 100% cu capital privat românesc în ciuda numeroaselor oferte care au venit de-a lungul timpului pentru cumpărarea societăţii din partea diferiţilor investitori, companii străine, concerne multinaţionale. Acest lucru a fost posibil datorită, în special, calităţii produselor şi a priceperii oamenilor care au făcut şi fac acest business. Este un caz tipic al unei afaceri realizate de oameni care fac un lucru la care se pricep cel mai bine, fiind specialişti în domeniu’’, a spus Puskas Istvan.
Perla Harghitei, la sticle returnabile
Trebuie menţionat că Perla Harghitei, ‚’contrar multor producători şi contrar trendului pieţei’’, a păstrat în portofoliu apa minerală la sticle returnabile de 1 şi 0,5 litri, ‚’fiind cel mai important producător din ţară’’, atât marca ‚’Perla Harghitei’’, cât şi ‚’Tiva Harghita’’ fiind îmbuteliate pe lângă PET şi în sticle returnabile clasice, dar şi în sticle personalizate, categoria premium.
,,Păstrarea sticlelor returnabile ţine atât de tradiţie, dar şi de respectarea sloganului pe care şi l-a ales marca ,,Perla Harghitei”, respectiv ,,iubeşte natura’’’, susţine Puskas Istvan.
În ultimii 40 de ani, fabrica din Sâncrăieni s-a dezvoltat şi s-a modernizat continuu şi a ajuns, de la două linii de îmbuteliere, în 1974, la şapte linii de îmbuteliere în prezent, cu o capacitate totală de 150 de milioane de litri pe an.
,,Apa minerală ,,Perla Harghitei” este o apă mineral naturală, hidrogencarbonatată, calcică, sodică, magneziană, cu conţinut mediu de săruri minerale, apa minerală stimulează apetitul, favorizează digestia şi poate facilita funcţiile hepato-biliare’’, îşi încheie prezentarea Puskas Istvan.
Acestea sunt cele mai importante două fabrici de îmbuteliere din judeţ, dar lor li se adaugă altele care şi-au câştigat un renume pe această piaţă, cum ar fi Tuşnad, Bilbor sau Mineral Quantum.
Drumul apelor minerale, în Harghita şi Covasna
Harghitenii sunt mândri că apele îmbuteliate la ei duc faima judeţului în toată lumea, dar cei mai mulţi localnici beau apă minerală care curge în izvoarele ,,de la marginea drumului’’. În multe localităţi din judeţ există cel puţin un izvor amenajat de unde oamenii se aprovizionează periodic şi scapă de cheltuielile pe care le presupune cumpărarea apei minerale de la magazine.
De asemenea, în toate zonele judeţului există şi ştranduri cu apă minerală, iar cei care se scaldă periodic în acestea spun că îi revigorează şi îi ajută să-şi păstreze sănătatea. Pe vremuri, în multe localităţi existau băi tradiţionale cu ape minerale care au fost lăsate în paragină, dar care, în ultimii ani, au fost renovate şi readuse în atenţie. Şi asta pentru că organizaţiile neguvernamentale şi autorităţile din Harghita şi Covasna şi-au dat seama de potenţialul extraordinar pe care îl au izvoarele cu apă minerală şi derulează proiecte pentru promovarea acestora şi pentru a atrage turiştii în zonă.
Proiectul ,,Drumul apelor minerale’’ a fost iniţiat în urmă cu mulţi ani de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, pe modelul ‚’drumurilor verzi’’ din SUA sau Europa de Vest. Cu ajutorul finanţărilor oferite de fundaţie s-au reabilitat băi tradiţionale, s-a deschis un muzeu al apelor minerale şi au fost publicate şi cărţi despre apele minerale din regiune. Ulterior, ideea a fost preluată de consiliile judeţene din Harghita şi Covasna, care au câştigat un proiect european, intitulat tot ‚’Drumul apelor minerale’’, ce are ca scop modernizarea şi amenajarea împrejurimilor unor izvoare de apă minerală din localităţile participante, în vederea dezvoltării turismului şi a vieţii economice.
,,Drumul apelor minerale’’ străbate, în Harghita, Băile Jigodin, Băile Szejke, Băile Tuşnad, Borsec, Homorod Băi şi Remetea.
Modernizarea izvoarelor
Prin proiect s-au realizat lucrări de modernizare a aleilor, străzilor şi a zonelor verzi, renovarea podurilor şi a zidurilor de sprijin, iar în localităţile unde izvoarele de apă minerală sunt în proprietate publică au fost modernizate pavilioanele acestora. Proiectul cuprinde construirea a două bazine în Remetea şi în Homorod, modernizarea reţelelor de iluminat public în fiecare localitate şi construirea, la Borsec, a unei reţele de canalizare în zona cuprinsă în proiect.
Un alt proiect european derulat de autorităţile celor două judeţe vizează promovarea apelor minerale din Harghita şi Covasna prin participarea la expoziţii, organizarea unor evenimente sau realizarea unui marketing comun al izvoarelor de apă minerale. De asemenea, cu ajutorul unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Consiliul Judeţean Harghita şi autorităţile locale au reabilitat şi renovat 9 băi tradiţionale, din mai multe zone ale judeţului.
Apelor minerale le-au fost dedicate două muzee
Apelor minerale le-au fost dedicate, în Harghita, şi două muzee. Unul inaugurat în anul 2005, în Tuşnad-Sat, şi un altul a fost deschis în 2008, la Borsec.
Muzeul de la Tuşnad Sat…
… este construit sub forma unei iurte mongole şi adăposteşte instalaţii vechi de îmbuteliere a sticlelor de apă minerală, cărţi de geologie, hărţi, ulcioare în care se păstra pe vremuri apa minerală, dar şi sticle sau etichete de apă minerală. De asemenea, turiştii pot afla mai multe despre istoricul zonei, extrem de bogată în izvoare de apă minerală, şi despre cum au influenţat acestea viaţa oamenilor.
Exponatele provin din donaţii făcute de localnici, Muzeul Secuiesc al Ciucului sau de diverse firme de îmbuteliere a apelor minerale din zonă. Iniţiativa unui astfel de muzeu a aparţinut Asociaţiei pentru Ocrotirea Naturii din Miercurea Ciuc, iar proiectul a fost finanţat de către Fundaţia pentru Parteneriat din municipiul reşedinţă de judeţ.
Muzeul de la Borsec…
… a fost finanţat în comun de primărie şi fabrica de îmbuteliere a apelor minerale din localitate. Într-un spaţiu special este prezentată istoria zonei, care se întrepătrunde cu cea a exploatării apei minerale.
Turiştii, dar şi localnicii au posibilitatea să vadă peste 100 de obiecte şi fotografii, de la etichete de pe sticlele de apă minerală până la recipientele în care se transporta apa în urmă cu 200 de ani. Cel mai vechi exponat din Muzeul apelor minerale de la Borsec este o sticlă care a fost folosită pentru păstrarea apei minerale, la sfârşitul anilor 1800.
Apele minerale din Harghita sunt o bogăţie insuficient exploatată, care nu se va epuiza atâta vreme cât oamenii vor fi conştienţi că trebuie să protejeze pământul din care acestea izvorăsc.

print

Share