«

»

În județul Mureș au fost făcute doar două cereri de finanțare a monumentelor!

1În județul Mureș există 1.117 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice. Multe dintre acestea au fost restaurate în ultimii ani, mai ales cele din marile oraşe. Însă, există, în continuare, numeroase monumente aflate în stare critică, a căror renovare costă mulţi bani.

Din păcate, unii proprietari nu dispun de fondurile necesare pentru a readuce monumentele istorice la o stare corespunzătoare. O şansă în acest sens este Programul Naţional de Restaurare (P.N.R.) care oferă fonduri, anual, pentru restaurarea mai multor monumente din ţară. Însă, pentru accesarea fondurilor e nevoie, în primul rând, de bunăvoinţă şi seriozitate din partea proprietarilor, care trebuie să solicite fondurile în baza unei documentaţii. Totuşi, anul acesta, la Institutul Naţional al Patrimoniului s-au primit doar două cereri pentru finanţarea lucrărilor de restaurare a monumentelor din judeţul Mureş, iar un singur dosar a fost acceptat…

 

Doar Sighişoara primeşte finanţare

 

De la începutul anului 2016, pe adresa Institutului Naţional al Patrimoniului (I.N.P.) au fost depuse 86 de cereri privind înscrierea unor obiective în Programul Naţional de Restaurare, iar apoi în perioada depunerii documentaţiei au fost primite de către I.N.P. 38 de dosare. Dintre acestea, pentru obiective din judeţul Mureş au fost depuse doar două cereri: una pentru biserica fortificată din Seleuş (comuna Daneş) şi una pentru Cetatea Sighişoara. Cine a depus cererile, am aflat din răspunsul primit de la I.N.P.: „La Institutul Naţional al Patrimoniul s-au primit două cereri pentru finanţarea lucrărilor de restaurare a monumentelor din judeţul Mureş, respectiv Biserica fortificată din Seleuş, comuna Daneş, şi Cetatea medievală din Sighişoara. Aceste cereri au fost înaintate de către domnul Paul Christian Oarga şi de către Primăria municipiului Sighişoara”, după cum se arată în răspunsul semnat de directorul general al INP, dr. arh. Ştefan Bâlici.

Însă, după ce comisia I.N.P. pentru includerea unor noi obiective în P.N.R. a evaluat dosarele, doar dosarul Sighişoarei a fost acceptat.

 

Sighişoara – cel mai mare punctaj

 

În urma evaluării comisiei Institutului Naţional al Patrimoniului pentru includerea unor noi obiective în PNR, municipiul Sighişoara a obţinut cel mai mare punctaj (dintre cele 38 de dosare depuse în termenul limită), pentru restaurarea unor tronsoane din zidul de incintă al Cetăţii medievale.

În ce ar consta lucrările de restaurare de la Sighişoara şi cât ar costa acestea?

Răspunsul I.N.P. a fost următorul: „Pentru restaurarea tronsoanelor 10, 11, 13, 16 şi 17 din zidul de incintă al Cetăţii medievale sunt necesare operaţiuni de conservare, consolidare, restaurare şi punere în valoare, care vor fi detaliate în proiectul tehnic de execuţie elaborat de către o firmă de specialitate.

Contractul de servicii de proiectare aferent Zidurilor Cetăţii Sighişoara va fi atribuit în urma unei achiziţii publice organizată în cadrul INP. Valoarea lucrărilor de execuţie va fi stabilită de către proiectant după elaborarea tuturor soluţiilor tehnice şi evaluarea financiară a acestora”.

2

La Seleuş, dosar incomplet

 

După cum spuneam, I.N.P. a primit o cerere de finanţare şi pentru biserica fortificată din Seleuş. Însă, evaluare dosarului nu a putut fi efectuată fiindcă nu au fost depuse toate actele necesare: „Dosarul pentru finanţare se întocmeşte în conformitate cu „Normele metodologice – privind elaborarea şi derularea Programului Naţional de Restaurare a monumentelor istorice finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi gestionat de către Institutul Naţional al Patrimoniului” publicate în Monitorul Oficial al României nr. 743/23. 09. 2016.

În acest sens, menţionăm că domnului Paul Christian Oargă i s-a solicitat întocmirea documentaţiei potrivit normelor, însă nu am primit până la data stabilită completările pentru Biserica fortificată din Seleuş, astfel încât monumentul nu a putut fi evaluat de către comisia de evaluare a INP”, precizează directorul general dr. arh. Ştefan Bâlici.

 

 

Alte detalii

 

,,De la începutul anului 2016 pe adresa Institutului Naţional al Patrimoniului au fost depuse 86 de cereri privind unele obiective în Programul Naţional de Restaurare, solicitările fiind făcute de instituţiile aflate în subordinea Ministerului Culturii, de  reprezentanţii administraţiei centrale sau locale, de cei ai cultelor recunoscute sau de persoane pentru care problemele patrimoniului reprezintă o preocupare reală.
După aprobarea
Normelor metodologice privind elaborarea şi derularea Programului Naţional de Restaurare şi publicarea acestora în Monitorul Oficial nr. 184 din 23 septembrie 2016, Institutul Naţional al Patrimoniului a lansat apelul privind înscrierea obiectivelor în Program, toţi cei interesaţi fiind invitaţi să depună documentaţii care să respecte precizările cuprinse în Normele metodologice. Data începerii înscrierilor a fost stabilită pentru 1 octombrie 2016, urmând ca până pe 28 octombrie 2016 să fie transmise toate actele solicitate. Dificultăţile întâmpinate în transmiterea documentelor au determinat amânarea momentului depunerii până la 1 noiembrie 2016. Până la această dată au fost transmise pe adresa Institutului Naţional al Patrimoniului documentaţii pentru 38 de obiective, 8 dintre ele neîndeplinind cerinţele formulate de art. 10 al Normelor metodologice. Evaluarea dosarelor a fost făcută de o Comisie alcătuită din cinci specialişti ai Institutului Naţional al Patrimoniului, fiecare acordând un punctaj obiectivului în funcţie de criteriile de prioritate stabilite în Anexa Nr. 1 a Normelor metodologice. Analiza tuturor dosarelor, inclusiv a celor care nu îndeplinesc art. 10 al Normelor a urmărit transmiterea unui răspuns util solicitanţilor, astfel încât fiecare să cunoască rezultatul evaluării şi totodată posibilitatea includerii în Programul Naţional de Restaurare. Obiectivele evaluate de comisia Institutului Naţional al Patrimoniului au obţinut valori cuprinse între 186 şi 68 de puncte, existând o repartizare uniformă între aceste limite”, a precizat INP, într-un comunicat de presă.

 

 

Cine e răspunzător de reabilitare?

 

Conform legii, răspunderea reabilitării monumentelor istorice revine exclusiv proprietarului. Însă, odată cu retrocedările de după 1990, s-a ajuns la situația în care nu toți proprietarii au resursele financiare sau interesul să îngrijească așa cum ar trebui monumentele istorice.

Există și cazuri dramatice în care clădirile istorice sunt practic abandonate, fiind într-o stare de degradare avansată – cum este cazul a numeroase biserici de lemn din județul Mureș sau a unor castele  (conace) rurale.

Din păcate, adeseori nu se poate face nimic pentru salvarea unor clădiri istorice. Prin lege, proprietarul poate fi amendat dacă nu reabilitează clădirea istorică, dar acest lucru nu garantează intervenția lui în sensul începerii unor lucrări de restaurare…

 

 

Bisericile de lemn, în suferință din cauza sărăciei

 

Este trist că deşi judeţul Mureş are zeci de biserici de lemn monumente istorice, iar multe dintre acestea se află într-o stare proastă, comunităţile care le deţin nu reuşesc nici să le întreţină, nici să solicite fonduri pentru renovare, de exemplu prin Programul Naţional de Restaurare. Probabil mai multă implicare şi responsabilitate nu ar strica în acest sens.

În urmă cu câteva luni, Nicolae Băciuț, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural-Naţional Mureş, a evidențiat o realitate legislativă: obligația de a întreține în bună stare clădirile monumente istorice revine în exclusivitate proprietarilor. Aceștia sunt cei care trebuie să se ocupe de starea fizică a monumentelor. Iar, în unele situații, imobilele aparțin unor comunități, cum este cazul bisericilor de lemn, care aparțin de parohie. Parohia este cea care este proprietar și administrator de imobil monument istoric. Însă, după cum se știe, în foarte multe cazuri, comunitățile rurale nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a-și permite efectuare unor lucrări de restaurare speciale, cum este necesar în cazul monumentelor istorice.

Avem în județul Mureș peste 70 de biserici de lemn monumente istorice. Acestea sunt cele mai vulnerabile – acoperișul de șindrilă, după 15 – 20 de ani, e afectat și trebuie schimbat. Dacă nu e schimbat la timp atunci începe să plouă înăuntru, să fie afectată pictura interioară și clădirea în general. […] Comunitățile din localitățile în care există biserici de lemn în cea mai mare măsură sunt îmbătrânite, reduse numeric și sărace. Deci din resursele financiare ale credincioșilor e mai greu de făcut astfel de lucrări”, a menționat Nicolae Băciuț.

 

Titi Dălălău

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.