Încăpăţânare şi cartofi

cartofiTendinţa de scădere a suprafeţelor cultivate cu cartofi în Harghita s-a oprit în această primăvară, pentru prima dată în ultimii ani, datorită condiţiilor climatice dar şi a faptului că producătorii nu doresc să renunţe la această tradiţie, cartoful rămânând cultura de bază din judeţ.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Török Jenó, a declarat că în ultimii zece ani suprafeţele cultivate cu cartofi au scăzut în judeţ, fenomenul fiind mai accentuat după aderarea României la Uniunea Europeană, când producătorii au fost nevoiţi să facă faţă concurenţei generate de importurile masive. Anul trecut, a fost pentru prima oară când suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut în Harghita sub zece mii de hectare, ajungând la un total 9248 de hectare, dar în acest an se constată atât o stagnare a tendinţei de scădere cât şi o uşoară creştere a suprafeţelor.

Creştere de 7-8 la sută

”S-a oprit tendinţa de scădere a suprafeţelor cultivate cu cartofi, în condiţiile în care, în ultimii zece ani, în fiecare an se înregistra o anumită scădere. Anul trecut a fost minimul de 9248 ha şi a fost pentru prima oară când a scăzut suprafaţa sub zece mii de hectare. În acest an, nu ajungem încă la zece mii, dar scăderea s-a oprit şi va fi o creştere de 7-8 la sută. Cifre finale vom obţine în 15 iunie, dar noi preconizăm să avem 9950 ha, ceea ce înseamnă că este primul an când nu mai scade suprafaţa cultivată cu cartof”, a declarat Török Jenó.
Acesta a explicat că în judeţ sunt aproximativ 15.000 de producători de cartofi, 7000 dintre ei fiind înregistraţi la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură pentru obţinerea subvenţiei pe suprafaţă şi alţi peste 7000 cultivând suprafeţe mici, sub 30 ari, în general pentru consumul propriu.

Cartoful – cultura de bază

Motivele pentru care cartoful este cultura de bază în Harghita sunt legate, în primul rând, de condiţiile climaterice, întrucât zona este cea mai răcoroasă din ţară şi nu este favorabilă culturilor care preferă căldură. În plus, există o tradiţie care se transmite din generaţie în generaţie, iar producătorii nu doresc să renunţe la ea.
Török Jenó a precizat că, în urmă cu 40-50 ani, judeţul Harghita aproviziona cu cartofi de sămânţă, întreaga ţară, dar acum acest sistem de producere a materialului săditor s-a prăbuşit.
”În urmă cu 40-50 ani, era zona cea mai favorabilă pentru producerea cartofului de sămânţă (…) Solul nu este aşa bun cum este în Covasna, Braşov sau Suceava şi nu excelăm la producţii totale de consum. Suntem buni, dar nu pe primul loc. (…) În plus, zona fiind aşa de răcoroasă, chiar dacă vrei nu poţi înlocui cu orice (…) nu poţi să pui floarea soarelui, porumb pentru boabe sau orz de toamnă. Sunt multe culturi care preferă căldura şi atunci o parte din posibilităţi scad automat din cauza climei, practic, producătorii nu prea au alternativă”, a explicat şeful DADR Harghita.
În ceea ce priveşte soiurile folosite, paleta nu este foarte diversificată, întrucât producătorii sunt mai conservatori, dar există asociaţii şi unităţi mari care folosesc soiuri mai diverse, unele specializate pe chipsuri, întrucât bună parte din recolta lor este vândută fabricilor de profil.

Preţuri mai bune

În 2011 şi 2012, producătorii din Harghita au avut serios de suferit, fie din cauza supraproducţiei, care i-a împiedicat să-şi valorifice recolta, fie din cauza secetei, care a dus la obţinerea unei producţii reduse. Anul trecut însă, producţia a fost una medie, iar preţul înregistrat în toamnă-iarnă a fost cel mai bun din ultimii cinci ani, ajungând până la 1.30-1.40 lei/kg. Preţul a început să scadă în luna ianuarie, ajungând la un minim de 80 bani/kg, iar în prezent, se înregistrează din nou o creştere iar preţul a ajuns la 1 leu/kg. Au existat producători care au ţinut la preţ şi care nu au putut să-şi vândă recolta aşa cum ar fi dorit.
Török Jenó recunoaşte că localnicii din Harghita sunt „încăpăţânaţi, nu au simţ comercial” şi din această cauză au de pierdut.
”Unii producători, dorind să recupereze pierderile din anii anteriori, au aşteptat un preţ de 1.5-2 lei şi din ianuarie a început să stagneze şi chiar să scadă. În urmă cu două săptămâni a ajuns preţul la un minim de 80 bani, iar acum, în ultimul moment, preţul a ajuns la 1 leu. Acest lucru nu e bun, însă, pentru inima producătorilor.

Harghiteni „încăpăţânaţi”

Ştiu un caz concret, în urmă cu doi ani, când producătorul a vrut să se spânzure pentru că nu şi-a vândut producţia. Fiecare este încăpăţânat, secuiul nu este un bun comerciant, nu are fler de negociator, ţine la nesfârşit la preţ şi vinde în ultimul moment”, a spus şeful DADR Harghita.
Acesta şi-a mai amintit că în anii 90, cartoful ‚era valuta harghitenilor’, pentru că se putea da la schimb pe ulei, zahăr, făină, mălai sau struguri. Exista chiar şi un banc potrivit căruia ‚harghitenii fac vin din cartofi’, întrucât mulţi schimbau cartofii pe struguri din zonele viticole ale ţării şi îşi produceau vinul de consum. Situaţia s-a schimbat, iar în prezent, producătorii de cartofi îşi vând recolta la parteneri tradiţionali, la fabrici specializate în producerea de chipsuri sau încearcă să ajungă şi pe rafturile supermarketurilor.

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.