Incursiune în viața „păsărilor sacre”, la Acățari

Biologul Papp Tamás, cercetând berzele

 

 

În a doua jumătate a lunii iunie am primit din partea Asociației „Milvus” pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, o invitație la un eveniment interesant. Era vorba despre inelarea puilor de berze din județul Mureș. Timp de trei zile echipa de lucrători și biologi de la Asociația Milvus au vizitat cuiburile berzelor din localitățile Suseni, Aluniș, Gălești, Acățari, Ogra, Dumbrăvioara, Glodeni și Periș pentru a pune pe piciorul puilor de barză un inel de aluminiu sau de plastic colorat, inscripționat cu sigla țării și un cod de identificare, vizibile chiar și de la distanță. Cu ajutorul acestor inele, ornitologii urmăresc traseul parcurs păsări, ca să afle unde iernează și dacă mai revin la vechiul lor cuib.
Neștiind prea multe despre barza albă sau cocostârc, aceste păsări pitorești de talie mare cunoscute încă de pe vremea romanilor și considerate sacre, în unele locuri și azi, am studiat problema.
În credința populară barza prevestește primăvara, aduce noroc, ferește de foc și de fulger casa pe care își face cuibul…
Dar să vă povestesc ce am aflat!

 

Primul venit, primul servit

La sfârșitul lui martie, începutul lui aprilie primul sosește cocostârcul. Imediat își ocupă cuibul și se apucă de lucrările de renovare. Un cuib serios cu diametrul de peste un metru, realizat din crengi, lemne, pământ, iarbă, chiar și cârpe și fân este construit pe loc înalt și însorit, în jur de opt zile.
Treaba asta nu e deloc ușoară, mai ales pentru păsările ostenite de drumul lung, de aceea berzele preferă să renoveze cuiburile lor vechi. Dacă le mai găsesc. Cel mai vechi cuib din România a fost în județul Mureș, în localitatea Gurghiu, construit în 1934 și locuit încă în 2004, potrivit biologului Ferenc Kósa. Acesta afirmă că „Aceeași pereche poate cuibări împreună mai multe sezoane, probabil fiind atrași de același cuib mai mult, decât unul de celălalt”. Obișnuința își spune cuvântul.

Familia de berze

Abia instalat, cocostârcul trebuie să se lupte cu masculii tentați de confortul cuibului său. Pe când e gata renovat cuibul, apare și barza. Perechea de anul trecut sau alta, care e imediat acceptată și amândoi alcătuiesc o familie. După împerechere femela depune în general 3-4 ouă albe pe care cei doi le clocesc alternativ. Schimbul de pază este însoțit de un zgomotos clămpănit, berzele fiind păsări mute de felul lor. După 32 de zile încep să iasă puii la interval de două zile, așa cum au fost și ouăle depuse, în timpul nopții. Puii sunt mici, de câteva zeci de grame, acoperiți cu puf alb și cu toate că nu se pot ridica încă în picioare, deja știu să „dea din gură”, adică să clămpănească.
În vremuri de restriște – când nu prea se găsește de mâncare, masculul îl face scăpat din cuib pe puiul cel mai mic! Cu o gură mai puțin! Iar dacă e frig cum a fost în martie anul acesta, multe cuiburi rămân goale, berzele preferând să hoinărească prin zonă, lăsând cuibăritul pe anul viitor.

Meniul Berzelor

O barză adultă mănâncă 500 de grame de hrană pe zi. Berzele au un meniu variat: insecte, larve, râme, șoareci de câmp, șerpi, broaște și șopârle pentru care se pot deplasa până la 3 km distanță de cuib. Puii au nevoie de hrană mai multă în perioada de creștere, de aceea părinții transportă meniul în gușă, iar când e prea cald le aduc și apă în cioc, pe care o picură în ciocurile puilor sub formă de stropi.

La 3 săptămâni puii stau deja în picioare!

Permanent supravegheați de unul dintre părinți, după primele două-trei săptămâni puii se ridică în picioare, iar la șapte săptămâni ajunși la dimensiunea părinților, doar după culoarea ciocului mai pot fi deosebiți. Puii au ciocul negru, iar ciocul părinților e roșu. Pe la sfârșitul lunii iulie puii părăsesc cuibul. Ei exersează zborul, își întăresc mușchii, mănâncă singuri și fac vizite pe la alte cuiburi. Picioarele și ciocul lor care erau negre la început se colorează treptat în roșu, vârful ciocului păstrându-se negru încă un timp. Adolescența la berze durează trei-patru ani, abia după aceea vor cuibări. Poate că se vor întoarce la cuib, poate că se vor opri în Turcia, de pildă, după cum afirmă biologul Papp Tamás, președintele Milvus.

Inelarea puilor

O autoutilitară cu macara în Acățari transportă specialistul înarmat cu un prosop. Ei se apropie de stâlpul pe care se află cuibul unei familii de berze. De fapt, e singurul cuib locuit anul acesta, potrivit specialiștilor de la Milvus. Acoperindu-i cu prosop, puii se liniștesc și pot fi inelați, în timp ce părinții curioși privesc de la distanță ce se întâmplă în cuib.
Sătenii sunt obișnuiți cu berzele ce cuibăresc an de an în localitatea lor, dar sunt și orășeni curioși care asistă la inelarea puilor. „În anii trecuți am încercat să inelăm în Dumbrăvioara, Glodeni și Ernei. În prima zi am fost în 6 – 7 sate, am inelat 44 de pui, dar la terminarea acțiunii vom avea vreo 100 – 150 de pui inelați”, a explicat biologul, subliniind și importanța zonelor protejate pentru păsări. Ca un fapt divers, grație inelării biologii au putut urmări un mascul inelat de grupul Milvus.
Născut în comuna Ernei, cocostârcul a fost depistat după cinci ani la 3 km distanță de cuibul natal, într-un cuib alături de o femelă despre care nu știau nimic, aceasta nefiind inelată.

Puii de la Acățari

Pentru profani în ornitologie, pare interesantă decizia berzelor de a cuibări sau nu într-un anumit an. Biologul însă cunoaște explicația. Berzele după ce parcurg un drum lung venind din țările unde au iernat, sunt obosite, slăbite, iar pentru construirea sau renovarea cuiburilor au nevoie de energie. Energia e asigurată de hrană, dar după o iarnă grea hrana e greu de procurat. Dacă păsările ar depăși termenul de cuibărit, puii nu ar fi destul de puternici în luna august pentru a putea zbura spre țările calde. În asemenea situații berzele rătăcesc prin zonă, amânând cuibăritul pentru altădată. Acum puii din singurul cuib locuit din Acățari au 5-6 săptămâni, cântăresc un kilogram – un kilogram și jumătate, au ciocul lung de 102 mm. E perioada cea mai bună pentru inelare, căci dacă ar fi mai mari s-ar speria și s-ar arunca din cuib! „Noi încercăm să-i inelăm la începutul lunii iulie, când încă nu pot zbura, dar sunt destul de mari să le putem pune inelul pe picior,” afirmă biologul Papp Tamás, citat de liget.ro.

Indiscreție în cuibul berzelor

Viața berzelor a fost urmărită pe site-ul www.milvus.ro., în fiecare an, din 2006 încoace prin camera web instalată la cuibul de barză din Dumbrăvioara. Potrivit siteului asociației aproape 35 de mii de curioși au urmărit anul trecut evenimentele din cuibul de barză. Dovadă că printre ei sunt nu doar curioși, dar și iubitori de păsări stă întâmplarea din localitatea Sântu, județul Mureș. Anul trecut un fulger a distrus cuibul unor berze. Înainte de a pleca spre Africa de sud, berzele au început să refacă cuibul pe un stâlp din apropierea vechiului cuib, fără să-l termine însă. Grupul Milvus a pus la dispoziția Electrica un suport special confecționat de ei pentru cuibul de barză, iar acesta a fost montat la timp pe stâlpul indicat de berze!

Barza albă, ocrotită de lege

Dincolo de frumusețea berzelor, singurele păsări sălbatice de mari dimensiuni care își fac cuibul în apropierea oamenilor, superstițiile și mitul potrivit căruia „berzele” aduc copiii, legendă popularizată în povestea „Berzele” de Hans Christian Andersen, există convenții internaționale pentru ocrotirea berzelor. Țara noastră de asemenea a aderat la aceste convenții de la Berna și Bonn. Importanța berzei constă în faptul că se hrănește cu insecte și animale mici dăunătoare, fapt pentru care este ocrotită de lege.

 

 

Copiii ne-au atacat cu pistoale cu apă!

 

„Noi suntem administratorii unor situri Natura 2000 de-a lungul râului Mureș și pe Valea Nirajului. Suntem foarte norocoși să avem asemenea păsări în jurul nostru, că le putem vedea, că le putem urmări zi de zi. Cu ocazia inelării puilor de berze am dorit să le spunem oamenilor despre aceste lucruri, ce înseamnă un sit protejat și că berzele fac parte din ele. Să le amintim cât de important e râul Mureș pentru berze, dar și pentru noi, oamenii. Până la terminarea acțiunii, pe 21 iunie, am inelat 136 de pui din 38 de cuiburi în 22 de localități din județul Mureș. Am găsit multe cuiburi cu cinci pui, dar și un cuib în care nu erau pui, ci ouă. Probabil e vorba de o pereche foarte tânără, un pic confuză. În momentul în care ne ridicăm cu macaraua, adulții zboară, iar de jos niciodată nu se vede câți pui sunt sus. Am făcut calculul, mai au vreme să crească puii până în luna august! Așa cum spuneam, oamenii sunt atașați de aceste păsări. Îmi amintesc de un incident simpatic. Copiii ne-au atacat cu pistoale cu ape când am apărut, crezând că vrem să stricăm cuiburile berzelor! Au venit apoi aproape, liniștiți că nu le facem rău berzelor, și au urmărit inelarea. Ne-a ajutat Electrica, întrerupând un timp furnizarea energiei electrice ca să putem lucra în siguranță”, a declarat Iulia Vizi de la Milvus Group.

 

Erika MĂRGINEAN

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile sunt închise.