Investiţia Schweighofer, cu semne de întrebare

fabricaSenatorul UDMR Barna Tanczos consideră că investiţia grupului austriac Holzindustrie Schweighofer, care va construi o fabrică de cherestea în localitatea Reci, va avea efecte negative serioase asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din regiune care activează în acest domeniu şi care vor rămâne fără materie primă.

Barna Tanczos a declarat vineri că aproximativ 30 % din industria din zona Secuimii se bazează pe prelucrarea lemnului, iar o investiţie atât de mare va pune în dificultate multe firme mici şi mijlocii. ,,20-30 la sută din industria acestei regiuni, zona Secuimii, se bazează pe materia primă lemn şi foarte multe firme lucrează din răşinoase, această investiţie de la Reci procesând exclusiv răşinoase. Efectul imediat poate să fie, în momentul în care se lansează această capacitate de producţie, lipsa materiei prime de pe piaţă. Şi nu numai din cauza preţului (…) dar acest aspirator care va fi investiţia de la Reci va lăsa fără materie primă foarte multe firme mici şi mijlocii”, a avertizat Barna Tanczos.
Senatorul UDMR a subliniat că deschiderea fabricii de cherestea de la Reci va aduce beneficii numai în localitatea respectivă şi în judeţul Covasna, iar efectele negative se vor resimţi în mai multe judeţe din împrejurări.
,,Cu siguranţă va aduce şi beneficii, dar în niciun caz un angajat care astăzi lucrează la Ciumani, în Harghita, la un gater de acolo, nu poate să facă, cu traista, naveta la Reci şi efectul acestei investiţii se duce pe 3-4 judeţe, iar efectele pozitive se vor vedea într-o singură localitate, dintr-un sigur judeţ. Şi este un lucru de condamnat, din punctul meu de vedere, un lucru negativ”, a punctat parlamentarul Uniunii.
El şi-a exprimat regretul că efectele acestei investiţii au fost analizate doar pe plan local, în judeţul Covasna, şi nu s-a ţinut cont că vor avea de suferit şi cei care activează în acest domeniu în judeţele învecinate.
,,În urmă cu un an şi jumătate a avut loc o întâlnire între proprietarii de păduri şi procesatorii de lemn din industria de mobilă, de prelucrare primară (..) în judeţul Covasna. Şi este extrem de regretabil că la această întâlnire nu au fost invitaţi şi cei din Harghita, pentru că grosul materiei prime va proveni din Harghita, grosul procesării acestei materii prime- buşteni de răşinoase- se realizează în judeţul Harghita şi degeaba analizăm doar avantajele pe plan local, pe plan microregional, al acestei investiţii la Reci sau în Covasna, dacă nu aveam în vedere şi partea negativă, care se duce chiar dincolo de graniţele judeţului Harghita”, a precizat Tanczos.
Senatorul UDMR este de părere că soluţia ,,împotriva acestui efect al pieţei libere” este asocierea micilor producători şi a celor care oferă materie primă pentru aceşti producători ,,şi o luptă comună, nu neapărat împotriva lui Schweighofer, dar pentru pieţe, pentru materia primă pe care o vor pierde dacă această investiţie se realizează”.
Potrivit sursei citate, există în prezent o astfel de intenţie de constituire a unui cluster, care să reunească proprietarii de păduri şi procesatorii din domeniu şi rămâne de văzut dacă aceştia’ vor fi suficient de energici, de activi, de agresivi în sensul bun al cuvântului şi dacă vor reuşi să contrabalanseze efectele negative ale acestei investiţii’.
Senatorul UDMT a mai adăugat că ,,investiţia colosului Schweighofer, de la Reci, este un exemplu elocvent al invadării unei pieţe de către un gigant” şi chiar dacă nu este un caz singular ,,este un exemplu tipic cum un investitor strategic, cu o (…) putere financiară extrem de mare, poate să pună în dificultate zeci, poate sute de companii mici şi mijlocii”.
Barna Tanczos a mai spus că, din cauza acestor investiţii gigantice, s-a ajuns în situaţia în care IMM-urile la nivelul UE au nevoie de sprijin, de programe guvernamentale, de bani publici ,,acordaţi în anumite condiţii”.
Holzindustrie Schweighofer a anunţat în luna martie anul trecut că intenţionează să investească 150 de milioane de euro în fabrica de la Reci şi să creeze circa 650 de locuri de muncă.
Concernul austriac mai are patru fabrici de cherestea în România, la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, iar cea mai mare parte din cherestea este exportată pe piaţa asiatică, îndeosebi în Japonia.

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.