Județul Mureș mai are de lucru pentru a reduce Infecțiile intraspitalicești

Județul Mureș mai are de lucru pentru a reduce Infecțiile intraspitalicești

Anual, în UE mor aproximativ 50.000 de persoane din cauza unor infecții contactate în spital. În România, numărul infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești) este subraportat (!), în condițiile în care rata de incidență semnalată la nivel național este de 1%, iar la nivelul Uniunii Europene, valorile sunt cuprinse între 5-15%! 

Aceasta deoarece spitalele noastre raportează mai puține infecții nosocomiale decât au în realitate, nu au dezinfectanți și nici personal pregătit să lupte cu bacteriile rezistente la antibiotice, după cum au arătat anul trecut experții europeni de la Centrul European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor care au verificat trei spitale importante din România, după declanșarea scandalului Hexipharma. Reprezentanții Centrului European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor atrag atenția că România folosește cea mai mică doza de dezinfectant pentru mâini din Europa.

Ei bine, și în județul Mureș rata incidenței infecțiilor nosocomiale pentru anul 2016 a fost de 0,44%! 

Să vedem, mai în detaliu, cum stăm la acest capitol…

În județul Mureș, „în anul 2016 s-au înregistrat un număr de 226 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, iar în primele 5 luni ale anului 2017 s-au înregistrat 173 de cazuri”, arată DSP Mureș, într-un document semnat de directorul executiv, dr. Vasile Adrian Mureșan. Acest lucru înseamnă că doar 0,44% dintre cei care s-au internat au contactat o infecție în cadrul spitalului.

Vestea bună este că „nu au fost înregistrate/raportate focare de infecții asociate asistenței medicale atât pentru anul 2016, cât și pentru primele 5 luni ale anului 2017”.

Dar, este important de știut cât de des sunt obligate unităţile sanitare să facă control / să ia probe pentru autocontrol bacteriologic pentru a întâmpina infecțiile nosocomiale, deoarece astfel, printr-o ritmicitate pertinentă, rezultatele pot fi mai concludente. Răspunsul celor de la DSP este următorul: „Ritmicitatea se stabilește de către fiecare unitate medicală cu paturi în planul anual de prevenire a infecțiilor în funcție de zonele de risc identificate și de situația epidemiologică”.

Concret: Câte cazuri de infecţii au existat în spitalele mureșene

Câte cazuri de infecţii nosocomiale au existat per fiecare spital din judeţul Mureş în 2016 și în primele 5 luni ale anului 2017?

Desigur, cele mai multe infecții Intraspitalicești au fost raportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, deoarece este cel mai mare din județ.

Pentru anul 2016, numărul cazurilor de infecții asociate asistenței medicale se prezintă în felul următor: Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș – 144 cazuri; Spitalul Clinic Județean Mureș –  36 de cazuri; Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tîrgu Mureș – 16 cazuri; Spital Orășenesc Luduș – 11 cazuri; Spitalul Municipal Târnăveni – 9 cazuri; Spital Municipal Sighișoara – 6 cazuri; Spital Municipal Reghin – 4 cazuri.

Iar în primele 5 luni ale anului 2017 cifrele se prezintă în felul următor: Spital Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș – 82 de cazuri; Spital Clinic Județean Tîrgu Mureș – 62 de cazuri; Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tîrgu Mureș – 13 cazuri; Spital Orășenesc Luduș – 10 cazuri; Spital Municipal Reghin – 6 cazuri.

Zeci de sancțiuni

Desigur, au fost aplicate și amenzi/sancţiuni în legătură cu infecţiile contactate în spitalele din județul Mureș, ceea ce indică faptul că uneori se putea face mai mult pentru preîntâmpinarea unor astfel de probleme.

„În unitățile sanitare cu paturi, publice și private, din județul Mureș au fost aplicate sancțiuni – amenzi și avertismente pentru: nerespectarea / neaplicarea – în activitatea curentă – de către personalul mediu sanitar și auxiliar a tehnicilor, procedurilor și protocoalelor de lucru privind curățenia, dezinsecția și sterilizarea, gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale, precauțiunile standard pentru limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale.

În anul 2016 au fost aplicate 34 de sancțiuni, din care: 24 amenzi în valoare de 12.900 de lei; 10 avertismente.

Pentru primele 5 luni ale anului 2017 au fost aplicate 17 sancțiuni, din care: 13 amenzi în valoare de 7.800 de lei; 4 avertismente”, arată specialiștii de la DSP Mureș.

Mai mult, sancțiuni suplimentare au fost aplicate de către inspectorii DSP din alte județe: „în cadrul acțiunii de control încrucișat în unitățile sanitare publice și private cu paturi, desfășurată în perioada 10. 03 – 25. 03. 2017 de către inspectori sanitari din cadrul DSP Hunedoara, Satu-Mare, Sălaj, au fost aplicate 28 de sancțiuni: 26 de amenzi în valoare de 14.100 de lei;  2 avertismente”.

Infecții frecvente în Mureș

Care sunt cel mai des întâlnite tipuri de infecţii nosocomiale înregistrate în judeţul Mureş (tipuri de microbi)? Răspunsul l-am primit tot de la DSP Mureș: „Cel mai des întâlnite tipuri de infecții asociate asistenței medicale sunt, în ordinea frecvenței, după tipurile de microbi, următoarele: Klebsiella pneumoniae, Escherichia Coli, alte Enterobacteriaceae, Staphylococcus Aureus, Pseudomonas Aeruginosa”.

Detaliem… Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander) este un bacil ce se găsește în flora normală a cavităţii bucale, tegument și tract gastrointestinal. Sunt patogeni oportuniști, principalul rezervor de infecţie fiind reprezentat de tractul gastro-intestinal al pacienţilor și mâinile personalului medical din spitale. Aceste bacterii determină, în general, pneumonii dobândite în comunitate, dar frecvent se pot răspândi rapid, conducând adesea la apariţia unor focare nosocomiale.

Eschierichia coli (numita de asemenea și E. coli) este o bacterie ce poate cauza infecții serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli trăiesc în mod obișnuit în tubul digestiv la oameni și animale. Unele specii produc o toxină puternică care determină diaree sanguinolentă și rar pot cauza probleme hematologice grave și chiar insuficiență renală.

Enterobacteriaceae reprezintă o clasă de bacterii care cuprinde 28 de genuri, dintre care 23 sunt implicate în patologia umană. Enterobacteriaceele sunt implicate frecvent în infecțiile intraspitalicești (nosocomiale).

Staphylococcus Aureus este o bacterie patogenă din genul Staphylococcus, care poate produce infecții supurative sau septicemii la om și animale. Principalele infecții sunt cele purulente, dintre care cele mai frecvente sunt: infecții ale pielii, infecțiile țesutului subcutanat, infecții respiratorii (rinofaringite, faringo-amigdalite, traheite, bronșite, pneumonii, empiem, sinuzite), infecții ale scheletului, infecții generalizate: meningite, septicemii, endocardite cu diseminări secundare cu formare de abcese în diferite organe.

Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care poate provoca boli la plante și animale, inclusiv oameni. O specie de importanță medicală considerabilă, P. aeruginosa este un „patogen rezistent la terapia multimedicamentoasă” prototipic, recunoscut pentru omniprezența sa, mecanismele sale avansate de rezistență la antibiotice intrinsec avansate și asocierea sa cu boli grave – în special infecții nosocomiale, cum ar fi pneumonia asociată ventilatorului și diverse sindroame de sepsis.

Măsuri preventive

Care sunt măsurile aplicate în judeţul Mureş pentru stoparea şi reducerea cazurilor de infecţii nosocomiale?

Iată răspunsul primit de la DSP Mureș: „Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile din cadrul Direcției de Sănătate Publică Mureș asigură unităților sanitare suport tehnic profesional pentru organizarea și funcționarea planului de supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale, la solicitare; prin compartimentul de supraveghere verifică cel puțin trimestrial registrul de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale al unității medicale și validează rata de infecții din unitate în concordanță cu raportările primite; verifică rezultatele studiului anual de prevalență de moment a infecțiilor nosocomiale și a consumului de antibiotice din spital; validează cazurile pe baza definiției de caz, analizează datele primare din unitățile sanitare și intervin în situația apariției unui cumul de cazuri care sugerează existența unui focar.

Fiecare unitate sanitară cu paturi are în structură un serviciu/compartiment de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale care elaborează anual un plan de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor. Întocmește harta punctelor și zonelor de risc, elaborează proceduri și protocoale de prevenire și limitare conform: Ordinului ministrului Sănătății Nr. 1.101 / 2016 privind aprobarea normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, Ordinului ministrului sănătății nr. 061/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a  derulării și eficienței procesului de sterilizare, Ordinului ministrului sănătății nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale, Ordinului Ministrului Sănătății nr. 914/2006 modificat și completat cu Ordinul ministrului sănătății nr. 1096/2016 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească  un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare, Ordinului ministrului sănătății nr. 1301/2007 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea laboratoarelor de analize medicale.

Inspecția sanitară de stat verifică existența și modul de aplicare a planului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale, respectarea normelor de igienă, funcționalitatea circuitelor, procedurile de dezinfecție, sterilizare, respectarea prevederilor privind managementul deșeurilor medicale și dacă sunt respectate măsurile serviciului / compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale și / sau coordonatorului programului / subprogramului de supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale din compartimentele de specialitate ale direcției de sănătate publică județene”.

Datele au fost obținute de la Direcția de Sănătate Publică Mureș, prin intermediul purtătorului de cuvânt, dr. Stelian Caraghiaur.

Potrivit unui raport al Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecție asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 de persoane mor anual din această cauză.

Infecție nosocomială sau infecție intraspitalicească este acea infecție care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubație în momentul în care pacientul s-a internat în spital și se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat. Infecțiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficiențe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecție se produce într-un spital, fie între pacienți de boli diferite care ajung în contact unii cu alții, fie de la bolnavi sau purtători proveniți din rândul personalului de îngrijire. De obicei, această infecție este post-operatorie.

Infecțiile nosocomiale sunt de obicei severe, deoarece sunt implicați germeni de spital multirezistenți la antibiotice și afectează persoane tratate, cu diverse deficiențe de organ sau imunodeprimați. 

Pentru ca o infecție să fie considerată nosocomială, ea trebuie să apară în 48 de ore, sau mai mult, de la internarea în spital, sau în maximum 30 de zile de la externare.

Titi DÃLÃLÃU

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.