Justiția e oarbă? Cauza Judecătoriei Târnăveni

judecatoria tMinisterul Justiției a lansat în dezbatere publică la sfârșitul lunii ianuarie un proiect de lege prin care justifica necesitatea desființării a 30 de instanțe și parchete din România. În expunerea de motive a Legii privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea se precizează că desființarea este fundamentată pe Raportul privind concluziile Grupului de lucru interinstituțional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea introducerii noilor Coduri (raport din 2013), grup de lucru coordonat de magistratul mureșean Horatius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe un raport din 2010 care a stat la baza Legii nr. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, potrivit căreia au fost desființate 9 judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, pe recomandările din Rapoartele privind Mecanismul de Control și Verificare al Comisiei Europene etc.

Argumentul

Astfel, în argumentația elaborată de Ministerul Justiției se precizează că: „Rapoartele anuale privind activitatea instanţelor şi parchetelor, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii au evidenţiat faptul că există instanţe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5000 de cauze. Astfel, în timp ce volumul de activitate la nivelul majorităţii instanţelor şi parchetelor de la an la an cunoaşte o continuă creştere, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent anumite instanţe îşi menţin constant volumul de activitate sub pragul de 5.000 de cauze”.
Pornind de la această constatare s-a format grupul de care aminteam mai sus și care a avut sarcina de a analiza volumul de muncă al instanțelor și parchetelor. Astfel, reprezentanți din CSM, Ministerul Justiției și Ministerul Public au întocmit un raport ținând cont de mai multe criterii prin care era apreciat volumul de activitate al instanțelor și parchetelor, și anume: volumul de activitate în perioada de referinţă 2009-2012, maxim 3500 de cauze, circumscripţiile teritoriale şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cazul instanţelor şi parchetelor desfiinţate, infrastructura (rutieră, feroviară), distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor la care vor fi arondate localităţile din cadrul instanţelor/parchetelor desfiinţate, situaţia sediilor instanţelor sub aspect juridic şi funcţional şi cheltuielile instanţelor, numărul de locuitori deserviţi de instanţa respectivă, schema de personal şi gradul de ocupare al instanţei.
În baza acestor criterii, printre instanțele și parchetele care au fost propuse spre desființare se numără și Judecătoria Târnăveni și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni.

Cifre seci

Dintre judecătoriile din județ, cea din Tîrnăveni are cea mai redusă activitate, conform bilanțurilor anuale. Astfel, în anul 2012, la Judecătoria Târnăveni s-au înregistrat 2038 de cauze. „Faţă de anul 2011 numărul cauzelor intrate a scăzut cu 223 de cauze, respectiv cu 9,86%. În anul 2012, volumul total de activitate al instanţei a fost de 2695 cauze. Pe instanţă, raportând volumul de activitate şi numărul hotărârilor pronunţate în anul 2012 la numărul de judecători care au funcţionat în anul 2012, rezultă un număr mediu de dosare rulate/judecător de 1688 şi un număr mediu de hotărâri pronunţate şi redactate/judecător de 668”, se arată în bilanțul pe 2012 al instanței.
Comparativ, Judecătoria Luduș a avut ca volum de activitate 3.563 de dosare, ceea ce înseamnă o încărcătură pe judecător de 1.188 de dosare. În 2012, la Judecătoria Sighișoara au fost înregistrate un număr de 3216 cauze, stocul de dosare la sfârşitul anului 2012 este de 1017, astfel că volumul total de activitate este de 4.780. Încărcătura medie pe judecător la Sighișoara a fost de 956 de dosare rulate, în timp ce media numărului de hotărâri pronunţate şi redactate pe judecător este de 753.
În anul 2013, pe rolul Judecătoriei Reghin au fost înregistrate un număr de 3.887 de cauze faţă de 4005 în 2012. Numărul de cauze soluţionate în cursul anului 2013 a fost de 4108, în timp ce stocul existent la sfârşitul anului 2013 a fost de 767 de cauze. Încărcătura medie de dosare rulate pe judecător este de 812 faţă de 718 în 2012. Procentul de hotărâri pronunțate în medie de un judecător a fost de peste 86% din totalul de dosare rulate per judecător.
În concluzie, cei trei judecători de la Judecătoria Târnăveni, schema fiind incompletă luni bune pe parcursul ultimelor doi ani – potrivit organigramei, instanța ar trebui să funcționeze cu patru judecători – au avut cea mai mare încărcătură de dosare per judecător, iar procentul de soluționare a cauzelor este invers proporțional cu numărul de dosare comparativ cu celelalte judecătorii, unde mai puține dosare per judecător au însemnat și mai multe hotărâri pronunțate.
În consecință, la nivel de teorie, concluzia grupului de lucru interinstituțional se confirmă atunci când susține, în raportul din 2013, inclusiv faptul că instanțele mai mari sunt considerate mai apte să asigure un management mai de calitate și mai eficient, că sunt mai puțin vulnerabile în fața posturilor rămase vacante, pot reacționa mai bine la economiile de scară, permit o mai bună specializare și utilizarea principiului colegialității etc.

La nivel practic însă…

…concluziile, așa cum vom arăta mai jos, se susțin și nu prea.
Până acum, Comisia Juridică din Camera Deputaților nu pare să fie de acord cu proiectul de lege înaintat de Guvern.
Totuși, dacă acesta ar deveni lege prin aprobarea Parlamentului, pașii ce vor fi urmați în vederea desființării celor 30 de judecătorii și parchete vor fi aceleași ca și etapele cuprinse în Legea nr. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

Curiozități

Ce nu precizează însă expunerea de motive a actului normativ sunt două aspecte de care, bănuim, că ar fi fost interesați de impactul socio-economic al proiectului de act normativ, respectiv de impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe cinci ani). Din cele văzute, singurele economii care vor fi făcute se referă la cheltuielile curente ale instanței care nu vor mai fi suportate din bugetul de stat. Deși în proiect se precizează că personalul va fi rearondat, ceea ce înseamnă că va crește încărcătura pe judecătorii de la Luduș sau Sighișoara, spre exemplu, prin această mutare, nu garantează nici CSM, nici Ministerul Justiției și nici Ministerul Public celeritatea proceselor. De ce spunem acest lucru? Simplu, prin faptul că trecerea la Judecătoria Luduș sau Sighișoara a judecătorilor de la Târnăveni va însemna, cu datele pe care le deținem în acest moment, o încărcătură per judecător aproximativ aceeași, dacă nu mai mare. În plus, dacă nu vor fi vacante posturile, Judecătoria Luduș sau Sighișoara va prelua dosare, dar nu va prelua și personal, ceea ce iarăși nu va însemna celeritatea soluționării cauzelor, ci dimpotrivă.

Dificultăți

De asemenea, deși această rearondare se face în beneficiul justițiabililor, proiectul de act normativ dovedește exact contrariul. În proiect nu se precizează ce va însemna pentru justițiabili deplasarea zeci de km și cât de facil va fi atunci accesul la justiție când vor trebui să ia în calcul și cheltuielile de transport mult mai mari, mult mai mult timp alocat deplasărilor și proceselor etc.
În toată discuția vine să pună capac o declarație a președintelui CSM, judecătorul Adrian Bordea, care a susținut următoarele, conform Mediafax: „În contextul in care sunt instanțe care au un volum de activitate pe judecător de 1.800 – 2.000 de dosare, apar instanțe care au un volum de activitate de 300 – 400 de dosare pe judecător anual, ceea ce denotă un dezechilibru major in configurarea instanțelor”. Recitind argumentația șefului CSM ne întrebăm retoric, mergând pe logica judecătorului Bordea, de ce la un volum de activitate de peste 1000 de dosare per judecător, instanța de la Târnăveni ar trebui desființată? Continuând raționamentul ar însemna ca și alte instanțe care au încărcătură mai mică per judecător decât cea de la Târnăveni – cam toate din județ – ar trebui desființate.

Memorii la CSM

Anul trecut, când a reapărut în discuție desființarea Judecătoriei Târnăveni, primarul municipiului Sorin Megheșan și consilierii locali au anunțat că au depus memorii la CSM, Parlament și Ministerul Justiției pentru menținerea instanței. De asemenea, prefectul județului, Corneliu Grosu, a susținut că va redacta de asemenea un memoriu pe care îl trimite primului-ministru.
De dată mai recentă, liderul PNL Mureș, Ciprian Dobre, a criticat proiectul susținând că argumentul cantitativ – numărul de dosare – nu este unul valid. „Nu cred că o instituție care are un sediu propice, în care s-a investit foarte mult, unde lucrează 42 de persoane, în slujba aplicării legii, poate fi desființat pe motivul sau pe simplul motiv că nu mai are atâtea dosare câte a stabilit cineva într-un birou la Ministerul Justiției”, a declarat acesta săptămâna
trecută.

Ligia Voro

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.