La mulţi ani, tancuri! La mulţi ani, tanchişti!

T+72Un mesaj de felicitare adresat tanchiştilor de ziua lor, am primit de la fostul comandant al Brigăzii de Tancuri din Tîrgu Mureş, col.(r) Aurel Bochiş.

„Stimaţi camarazi, slujitori ai armei TANCURI,

aniversarea celor 95 de ani de la apariţia tancurilor în armata României, la 1 august 1919, este un bun prilej de rememorare a drumului greu parcurs de tanchişti pentru a se afirma ca o veritabilă şi demnă de respect, armă!
Ne aducem aminte de începutul ezitant, dar şi de faptul că România a fost a 4-a ţară din Europa care înlocuia cavaleria cu nouă armă, dar şi de atitudinea ezitantă şi de multe ori ezitantă a guvernanţilor fără viziune şi care socoteau „costurile mari ” în detrimentul securităţii naţiei. A fost necesară viziunea modernă a marelui soldat al României, generalul Ion Antonescu pentru a da un impuls modernizării armatei astfel, că la începutul războiului (1940) armata dispunea de 2 regimente de tancuri (1,2) incluse în Divizia 1 Blindată care a contribuit decisiv la eliberarea Basarabiei, cucerirea Odessei, a dat un greu tribut de sânge în Cotul Donului şi pe drumul retragerii când, prin sacrificii enorme a salvat multe unităţi de la prizonieratul în Siberia .
Regimentul 2 Tancuri (Care de lupta) infiinţat la 1 noiembrie 1939 la Târgu Mureş, a contribuit din plin la eliberarea Cehoslovaciei şi a unei părţi din teritoriul Austriei fiind citat de 4 ori în 3 luni de lupte grele, prin Ordine ale Marelui Comandament Sovietic şi aureolat de Ordinul „Mihai Viteazul”, cel mai înalt ordin militar al României.
După război, trecerea la sistemul de pregătire, înzestrare şi luptă sovietic a presupus alte probleme care au fost rezolvate cu trudă, devotament şi multă dragoste de ţară.
Înfiinţarea Diviziei 6 Tancuri „HCC” la 1 iunie 1961 şi includerea ei în structura Comandamentului Unit al Tratatului de la Varşovia a fost o victorie de seama în evoluţia armei tancuri în armata României.
Ocuparea Cehoslovaciei la 21 august 1968 şi iminentă invaziei României de forţele Tratatului de la Varşovia pentru devierea de la „linia Moscovei”au fost momente în care conducerea politică a ţării şi armatei a înţeles că pentru asigurarea independenţei şi suveranităţii trebuie să te bizui pe forţele proprii şi apoi (sau niciodată) pe aliaţi.
În acea perioadă România, ca putere militară ocupa locul 8 în Europa şi locul 17 în lume. Au urmat evenimentele din decembrie 1989, reformele care au dus România pe locul 54 ca putere militară în lume alături de ţări care s-au desprins de puţină vreme de feudalism. Se poate crede că integrarea în NATO este garanţia securităţii naţionale a Românie, adevăr valabil numai pe jumătate, deoarece sunt multe etape istorice în care coaliţiile s-au destrămat, iar statele slabe au fost lăsate la cheremul duşmanilor.
Scăderea ponderii tancurilor în etapa actuală (de la aproape 3000 la 350 ) este motiv de îngrijorare mai ales că inexistenţa cel puţin a unei structuri de mare unitate (măcar brigada) duce încet dar sigur la pierderea „spiritului „de armă, care în armatele puternice capătă un rol din ce în ce mai mare.
La ceas aniversar urez tuturor colegilor de armă, tuturor celor care au slujit şi slujesc sub Drapelul de lupta al marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de tancuri, succese pe toate planurile şi încrederea într-un viitor pe măsura trecutului şi istoriei de 95 de ani.
O lacrimă şi un pios omagiu celor care s-au jertfit în lupta şi celor trecuţi în armata îngerilor!
La mulţi ani, tancuri! La mulţi ani, tanchişti!
Col.(r) Aurel Bochiş”

print

Share