La popasul Silvic

În județul Mureș sunt în jur de 52 de instituții publice. Fiecare în parte își are rolul ei în societate, dar mai mult decât atât tîrgumureșeanul de rând se lovește zilnic de una dintre ele. Poliție, pompieri, pescuit, muncă, învățământ, pensii, păduri, protecție civilă sunt doar câteva dintre domeniile care fac parte în viața noastră de zi cu zi. Cu ce se ocupă aceste direcții, care este rolul lor în societate, care le sunt problemele, dar și plusurile și minusurile vom afla pe parcursul a câtorva ediții în care săptămânalul mureșean Punctul își propune să afle ce și cum despre aceste Direcții mureșene. Primul „popas” făcut a fost la Direcția silvică și am aflat că…

Direcția Silvică Mureș se autofinanțează

Direcţia Silvică Mureş este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, funcţionând pe teritoriul judeţului Mureş şi câte puţin pe judeţe Alba, Cluj, Harghita şi Sibiu, având ca scop aplicarea strategiilor naţionale ale Ministerului Mediului şi Pădurilor în domeniul silviculturii. Interesant este faptul că Direcţia Silvică este o unitate economică cu autofinanţare, care îşi acoperă toate cheltuielile legate de administrarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi paza acestora. Veniturile provin în principal din vânzarea lemnului, dar şi din valorificarea celorlalte produse ale pădurii: vânatul, păstrăvii, fructe de pădure, puieţi forestieri, produse ornamentale, pomi de Crăciun, seminţe forestiere.

Direcţia Silvică are ca scop principal apărarea, conservarea şi dezvoltarea fondului forestier din domeniul public de interes naţional. De asemenea, o activitate importantă a D.S. Mureş este gospodărirea ariilor naturale protejate, cea mai importantă fiind Parcul Naţional Călimani. Mai multe detalii despre această instituţie am aflat de la Adrian Pârlea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Mureş.

Pădurile mureşene

Pădurile mureşene se întind pe o suprafaţă de 212.639 ha, reprezentând 31% din suprafaţa judeţului şi aproximativ 3,3% din suprafaţa pădurilor României. Aproximativ jumătate din totalul pădurilor judeţene, mai exact 105.746 ha, sunt păduri de stat administrate de către D.S. Mureş, care administrează şi 68.780 ha ale altor structuri de proprietate, restul fiind administrate de către alte ocoale silvice autorizate private (Vătava, Mureşul, Ghindari, Apold, Dealul Negru). În plus, există şi aproape 7.000 ha de păduri neadministrate, al căror proprietari refuză să se îngrijească de păduri deşi legea prevede obligativitatea administrării pădurilor. După revoluţie, prin legile retrocedării, au fost redate urmaşilor foştilor proprietari de păduri, mai mult de jumătate din pădurile judeţului, mai exact 106.893 ha. În privinţa speciilor care compun pădurile mureşene, datele primite de D.S. Mureş relevă faptul că răşinoasele sunt mai răspândite decât foioasele. Cel mai des întâlnit este molidul, urmat de fag şi stejar.

În general, pădurile mureşene sunt sănătoase: starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier, fiind foarte bună; astfel, 86,5% din păduri reprezintă arborete sănătoase şi 13,5% arborete afectate de diverşi factori dăunători. În urma doborârilor produse de vânt în anii 2003, 2005, 2007 şi 2010, a căror extrageri s-a încheiat anul trecut, s-a semnalat o creştere semnificativă a populaţiilor de ipidae, cu înroşiri semnificative la arborii limitrofi ochiurilor apărute.

Regenerarea pădurilor

D.S. Mureş are pe teritoriul judeţului 69 de pepiniere silvice în suprafaţă de 5.386 de ari, care produc în principal puieţi forestieri, dar şi puieţi ornamentali. „Anual, în pepinierele silvice se produc pentru nevoi proprii circa 2,5 milioane de puieţi forestieri pe care îi folosim la lucrările de împăduriri în fond forestier şi terenuri degradate. Din surse proprii ne asigurăm şi necesarul de seminţe forestiere”, ne-a declarat Adrian Pârlea. Totodată, dânsul ne-a informat că în perioada 2002 – 2011 s-au redat în circuitul forestier 500 ha de teren degradat: „În anul 2011 s-au realizat împăduriri în suprafaţă de 634 de ha. În supraveghere avem 3.295 ha de plantaţii din anii anteriori în care se execută lucrări de întreţinere şi completări. În programul pentru anul 2012 avem de împădurit 621 ha, din care 286 ha prin plantări artificiale (n.r. prin puieţi) şi 335 ha din regenerări naturale (n.r. prin lăsarea pădurilor să se dezvolte singure, prin sămânţa căzută pe sol şi încolţită)”.

Furt şi pază

În pădurile administrate de Direcţia Silvică Mureş, fenomenul furtului este foarte redus datorită faptului că pădurile sunt păzite. Probleme sunt în pădurile neadministrate de nicio societate. Acolo, e adevărat, furtul de lemne este mult mai intens şi mai bine organizat. Revenind la pădurile administrate de D.S. Mureş, anul trecut activitatea de pază a fondului forestier s-a concretizat în întocmirea a 70 de infracţiuni silvice, a aproximativ 1.270 de contravenţii, confiscându-se un volum de 2002 mc de materiale lemnoase care nu aveau acte legale de provenienţă, precum şi circa 100 de pomi de Crăciun. Interesant este faptul că unii proprietari îşi lasă pădurile neadministrate (aproximativ 7.000 ha) deşi D.S. Mureş le pune la dispoziţie pentru pază personal specializat, la preţul de 97 de lei cu TVA/ha/an. Oare care este interesul acestor proprietari să-şi lase pădurile în voia hoţilor, mai ales când ştiu că D.S. Mureş garantează şi plăteşte orice furt de lemne dintr-o pădure aflată sub administrarea sa?

Profitabilitate ridicată

Cota de tăiere (cât lemn poate fi tăiat legat) pentru anul 2011 a fost în pădurile mureşene de 467.000 mc. Preţul mediu obţinut de D.S. Mureş din comercializarea lemnului a fost de 113,12 lei/mc, ceea ce înseamnă 47.720.932 lei venituri numai din masa lemnoasă. Posibilitatea anuală recalculată (cota de tăiere) rămasă pentru anul 2012 este de 462,8 mii mc, cu un preţ mediu preconizat de 85lei/mc.

Dar D.S. Mureş mai comercializează şi alte produse în afară de lemn: puieţi, fructe de pădure, plante medicinale, produse vânătoreşti şi păstrăvi de consum. Principalele specii de vânat sunt: ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, cerbul, căpriorul, mistreţul şi cocoşul de munte. Din comercializarea tuturor acestor produse, Direcţia Silvică speră să realizeze pentru anul 2012 o cifră de afaceri de 56 de milioane de lei, cu un profit de 7,5 milioane de lei (în creştere faţă de anul trecut).

Vasile Dancea

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.