La UMF, troc cu legea

Scandalul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş este cel mai actual exemplu de legislaţie făcută pe genunchi.

Legea Educaţiei a eludat şi eludează Constituţia. Bineînţeles nu în viziunea judecătorilor de la Curtea Constituţională care au declarat-o în acord cu legea fundamentală. Prin adoptarea acestei legi s-a deschis, printre altele, şi Cutia Pandorei în ceea ce priveşte învăţământul în limba minorităţilor naţionale. Scandalul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş este cel mai actual exemplu de legislaţie făcută pe genunchi. Scandal care depăşeşte de ceva vreme cadrul educaţional, căpătând puternice influenţe politice.

Personal

Am avut două săptămâni în care subiectele de presă nu au fost prioritatea mea. Plecasem în plin scandal pe marginea Cartei universitare a Universităţii de Medicină şi Farmacie, adoptată tacit potrivit declaraţiilor rectorului, la acea dată încă prof. univ. dr. Constantin Copotoiu, şi a cererii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) ca în această instituţie de învăţământ superior să se înfiinţeze o linie de predare în limba maghiară ca o condiţie a uniunii de a sprijini noul cabinet coordonat de către fostul şef al Serviciului de Informaţii Exterene (SIE), Mihai Răzvan Ungureanu.

După două săptămâni, problema am regăsit-o la fel de actuală şi la fel de nesoluţionată. Tipic românesc, mi-aş fi spus, dacă în ecuaţie nu ar interveni chiar ameninţător liderii UDMR. Lunea trecută, prima zi de muncă după repaosul media de două săptămâni, am avut de-a face cu trei ştiri diferite legate de acelaşi subiect – UMF. Iar următoarele zile nu au adus mari schimbări, atâta vreme cât UMF e cel mai actual subiect. Cel mai la modă, aş fi spus, dacă nu ar avea atât de multe implicaţii şi arborescenţe. Dar să le luăm pe rând.

Studenţii cu protestele…

Luni (săptămâna trecută) studenţii de la UMF s-au strâns în faţa Prefecturii Mureş pentru a protesta împotriva intenţiilor separatiste ale liderilor UDMR, faţă de amestecul evident al politicului în treburile interne universitare, principiul constituţional al autonomiei universitare fiind doar nişte slove înşirate, şi alte supărări. În jur de 250 de studenţi s-au prezentat în faţa Palatului Administrativ pentru a-şi prezenta nemulţumirile. „Revendicările noastre sunt un învăţământ fără implicare politică, nesepararea noastră ca studenţi, etnică sau de altă natură, pentru că dacă studiem împreună putem face lucruri mult mai bune pentru această ţară”, a subliniat Dan Zolog, preşedintele Ligii Studenţilor din UMF.

Marţi, studenţii au luat o pauză, dar miercuri au revenit în forţă, mobilizaţi de declaraţiile mai multori lideri ai UDMR. „Noi, Liga Studenţilor din Tîrgu-Mureş, nu am cerut demisia nimănui pentru că nu ne implicăm în viaţa politică românească. Însă salutăm decizia domnului Markó Béla de a renunţa la funcţie, o considerăm un gest de onoare cu privire la atitudinea UDMR din ultimele săptămâni de a pune presiune pe deciziile Senatului Universităţii, de a folosi situaţia UMF pentru şantaj politic în faţa colegilor de coaliţie. Totodată considerăm un gest onorabil retragerea UDMR de la guvernare, un partid politic care nu are încredere în sistemul de Justiţie pe care Guvernarea îl păstoreşte trebuie să facă loc altora mai capabili şi mai încrezători în Justiţia românească», au arătat reprezentanţii Ligii Studenţilor Tîrgu-Mureş.

Aceştia au mai subliniat că doar facultăţile cu acreditare ARACIS ar trebui să funcţioneze pe teritoriul României. Studenţii au considerat că e necesar să continue protestele sub forma grevei japoneze, iar astăzi să fie din nou în stradă, de data aceasta în Piaţa Teatrului. Mihai Pavel, membru în Senatul UMF, a subliniat că sunt unele lucruri care nici nu pot fi întocmite altfel decât în limba română – tipizatele, spre exemplu.

UDMR cu ameninţările

Săptămâna trecută, liderii UDMR aşteptau ca în şedinţa de Guvern de marţi, membrii cabinetului Ungureanu să adopte o hotărâre prin care la UMF se înfiinţează o secţie, o linie de predare în limba maghiară. Înfiinţarea liniei presupune ca această structură universitară să aibă propriile organe de conducere, iar inclusiv lucrările practice să se desfăşoare în limba maghiară. Mult-aşteptata decizie nu a fost însă luată, stârnind o serie de reacţii. Vicepremierul Markó Béla a anunţat că şi-ar putea înainta demisia, liderul UDMR, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a susţinut că decizia privind învăţământul în limba maghiară la UMF este o treabă a Parlamentului şi nu a Senatului UMF, ameninţând cu părăsirea coaliţiei guvernamentale dacă problema nu se soluţionează în această săptămână, iar Borbély László a declarat nici mai mult nici mai puţin că Guvernul ar trebui să închidă puţin ochii şi să înfiinţeze linia maghiară cu un aviz provizoriu, încălcând astfel legislaţia în vigoare care specifică funcţionarea doar a facultăţilor acreditate de ARACIS.

Putea fi evitat scandalul?

Scandalul întreţinut la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş de mai bine de şase luni când de o parte când de alta nu ar fi existat dacă în România legile adoptate ar fi în acord cu legea fundamentală şi ar fi urmat calea normală de a emite o lege. Astfel, prin încălcarea principiului autonomiei universitare, statuat în Constituţie la articolul 32, în Legea Educaţiei se prevede realizarea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, taman în trei universităţi din ţară la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), la Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie, tot din Tîrgu-Mureş. Adică, lăsând un principiu constituţional fără obiect, ceea ce contravine legii fundamentale. Dacă la UBB, la 100.000 de studenţi, câteva zeci de facultăţi, cedarea câtorva sute de locuri nu a contat, iar la UAT e firesc să existe locuri pentru etnia maghiară atâta vreme cât există n-teatre, companii de dans şi altele în limba maghiară, o asemenea decizie este greu de acceptat la UMF deoarece bolnavul este tratat, potrivit inclusiv Directivei CE şi PE 36 din 2005, în limba oficială a statului. În România – în română, mai explicit. Dar cum dorinţa de putere bate în România legea, avem situaţii de acest gen, exploatate puternic electoral în aceste luni rămase până la scrutinul local, respectiv parlamentar.

Universitatea de Medicină şi Farmacie a acţionat, în 21 februarie 2012, în judecată, la instanţa de Contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Tîrgu-Mureş, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Conducerea UMF a solicitat acestora anularea actului prin care Carta universitară nu era recunoscută de către responsabilii din minister. Primul termen al procesului a fost fixat pentru data de 19 octombrie a acestui an.

Ligia Voro

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.