Lacul Sfânta Ana, unicul lac vulcanic din Europa

szent_anna_to‘La Sfânta Ana şi în Tinovul Mohoş ar trebui să se organizeze un pelerinaj. Aici e un loc sfânt, unde fiecare trebuie să ajungă, cel puţin o dată în viaţă’. Aşa îşi începe prezentarea custodele Rezervaţiei Naturale Sfânta Ana-Tinovul Mohoş, Kerezsi Laszlo- Laci bacsi sau nea Vasilică, aşa cum se prezintă, adesea, turiştilor. De 23 de ani stă în vârful muntelui, indiferent de vreme şi are grijă de rezervaţie, ‘de ceea ce a dat Dumnezeu’, fiind exemplul elocvent al omului care sfinţeşte locul. Spune că Lacul Sfânta Ana este viaţa sa şi crede că a ajuns să se îngrijească de rezervaţie,’poate pentru că sufletul meu a fost cândva copac şi a văzut cum se taie copacii şi atunci a simţit că trebuie să preiau rezervaţia’. Datorită lui şi echipei pe care o coordonează, zona este tot mai vizitată, iar turismul practicat respectă mediul înconjurător şi nu periclitează aria naturală.
Unicul lac vulcanic din Europa

În Masivul Ciomatu Mare, la graniţa dintre judeţele Harghita şi Covasna, îmbrăţişat de păduri şi vegheat de soarele blând, se află Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din Europa. Situat la aproximativ 950 de metri altitudine, lacul Sfânta Ana se întinde pe 20 de hectare şi are o adâncime de şapte metri. Nefiind alimentată de izvoare, apa lacului provine numai din ploi şi din topirea zăpezii şi este pură, aproape distilată, într-un litru de apă găsindu-se 0,029 de miligrame de minerale. Întrucât nu este oxigenată, în lac nu există nicio vietate.

Kerezsi Laszlo ne asigură că acest loc şi împrejurimile sale au fost considerate sfinte încă din vremea popoarelor precreştine şi această credinţă este păstrată şi în zilele noastre. În apropierea lacului se află o capelă catolică, ridicată în cinstea Sfintei Ana, care în fiecare an este loc de pelerinaj pentru sute de credincioşi. ”În 26 iulie, se ţine, în fiecare an, hramul Anei şi vin aici pelerini din toate părţile, pentru că este o vorbă: dacă ai credinţă în Dumnezeu şi suflet curat, ceea ce îi rogi pe Domnul şi pe Maica Domnului la capela Ana, se va împlini’, spune custodele rezervaţiei. Înainte de asta, toţi cei care vin în zonă trebuie să pună mâna în lacul Sfânta Ana, pentru a se curăţa de păcate.

Legenda Anei
În jurul originii lacului s-au ţesut, de-a lungul vremii, mai multe legende, aşa cum se întâmplă în cazul locurilor a căror frumuseţe oamenii nu o pot explica. Cea mai cunoscută este cea a Anei, fata care a fost înhămată la o caleaşcă, împreună cu alte 11 fecioare, de către stăpânul cetăţii Tuşnad. ”Pentru că nu aveau putere să poarte caleaşca mai repede, fetele au fost biciuite iar Ana, nemaisuportând durerea sa şi a semenelor sale l-a blestemat pe tiran: Dumnezeu cel Mare să rupă pământul sub noi/ Să scufunde acest om rău/ Şi împreună cu el şi pe noi’, povesteşte nenea Laci. Legenda spune că Dumnezeu a ascultat-o, muntele s-a surpat şi din lacrimile plânse ale fetelor s-a născut un lac curat ca lacrima şi în care, dacă te scalzi, Dumnezeu te spală de păcate şi timp de un an eşti ferit de probleme.

‘Este o legendă, dar e frumoasă. Le spun turiştilor din străinătate, în special la cei din America sau din ţările dezvoltate: Vedeţi, noi, românii, aici avem legende de la uriaşi şi de la crearea Pământului, iar voi aveţi legende numai din 1800’, explică cu umor custodele rezervaţiei.
Scăldatul interzis
Toţi cei care vin în zonă trebuie să respecte anumite reguli, devenite sfinte pentru rangerii rezervaţiei. În lac nu se permite scăldatul celor care s-au uns pe corp cu ulei de plajă sau cremă de protecţie, focul pentru grătare se face doar în locuri special amenajate, gunoiul se colectează selectiv iar în zonă este permis accesul cu maşinile numai până la un anumit punct şi doar în schimbul unei taxe. Înainte ca Kerezsi Laszlo să devină custodele rezervaţiei, apa lacului era poluată din cauza celor care îşi spălau maşinile acolo sau se scăldau fără să respecte nicio regulă, gunoaiele tronau peste tot, se făceau focuri în pădure şi nu de puţine ori s-au înregistrat incendii de vegetaţie.

Încet, încet situaţia s-a schimbat şi nenea Laci spune cu mândrie că rezervaţia Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoş a primit ‘diploma de onoare de la UE şi s-a situat pe locul I la nivel naţional la categoria rezervaţii naturale’.

Lacul Sfânta Ana reprezintă una dintre cele mai importante atracţii turistice din România şi anual vin aici atât oameni simpli cât şi politicieni din România şi Ungaria, dar şi miliardari, precum celebrul George Soros. Custodele rezervaţiei îşi aminteşte că zona a fost vizitată, de mai multe ori, chiar de preşedintele României, Traian Băsescu. Într-una dintre vizite, şeful statului a venit neanunţat şi, ca oricărui turist care vine cu maşina, i s-a cerut să plătească taxa de intrare în rezervaţie.
Politicienii să facă gargară!

‘Am avut un ranger, fost secretar de partid căruia, nu-i plăcea când cineva se adresa cu ‘băi’. Şi a venit domnul preşedinte şi a spus: ‘băi, cât trebuie să plătesc’ şi el răspuns: ‘băi, zece lei’. Şi când a văzut că-i preşedintele era să leşine. A trebuit să-l schimbăm din post pentru că a crezut că este ca şi cu Ceauşescu şi că intră în puşcărie pentru că i s-a adresat aşa preşedintelui’, îşi aminteşte nenea Laci, care i-a spus preşedintelui că şi el trebuie să se spele de păcate cu apa din lac.

”Şi i-am spus şi domnului preşedinte: Noi, aici, la Sfânta Ana, trebuie să spălăm păcatele cu apa sfinţită şi eu, de obicei, mă spăl pe ochi, că dacă sunt femei frumoase mă uit la ele şi doar cu ochiul mai fac păcate. Şi domnul preşedintele m-a întrebat ce trebuie să facă. Şi i-am spus: ‘politicienii, cam toţi trebuie să facă gargară’, povesteşte cu umor, custodele rezervaţiei.

Acesta ţine să-i amintească şi pe turiştii japonezi, ‘care au patru aparate foto agăţate de gât’, care sunt disciplinaţi şi care atunci când au ajuns în faţa copacilor pitici din Tinovul Mohoş s-au aplecat şi i-au salutat. ‘Când m-am dus cu ei în Tinov şi le-am arătat copacii pitici s-au aplecat şi i-au salutat, spunând ‘bonsai’. Tot ei m-au întrebat dacă pot fuma în rezervaţie şi dacă fumul nu face rău plantelor. Această istorioară o spun la toată lumea, pentru că asta înseamnă respect faţă de natură’, spune nenea Laci.
Tinovul Mohoş-rezervaţia care adăposteşte relicte glaciare

Nu departe de Lacul Sfânta Ana, într-un crater mai mare şi mai bătrân, se află Tinovul Mohoş, o rezervaţie naturală care adăposteşte plante rare, unele unice în România. Kerezsi Laszlo povesteşte că prima dată a erupt vârful vulcanic în care se află tinovul, ‘mai bătrân cu aproximativ 1600-1800 ani’ şi s-a format acolo un lac vulcanic, similar lacului Sfînta Ana. Mai târziu, în apropiere, a avut loc o nouă explozie, cea care duce la formarea lacului Sfânta Ana, şi cenuşa aruncată a colmatat primul lac şi a dus la dezvoltarea muşchiului de turbă şi la formarea Tinovului Mohoş. ”În momentul de faţă sunt 15 lăcuşoare mici, dar foarte adânci, între 7 şi 37 de metri, nişte ferestre spre adâncuri şi marginea lor adăposteşte o sumedie de plante, relicte ale naturii, unele chiar de raritate mondială, din familia roua cerului, plantă carnivoră, rămasă din galciaţiuni, dar şi copaci pitici, afine, merişori sau rozmarinul. (…) În Tinov s-au descoperit şi 104 specii de păianjeni, în urma cercetărilor efectuate de instituţiile de învăţământ superior’, spune custodele.

Roua Cerului
Turiştii pot vizita Tinovul însoţiţi de ghid, care le oferă explicaţii în mai multe limbi, respectiv română, maghiară, engleză, germană sau chiar ebraică. Pentru ca oamenii să fie în siguranţă şi plantele rare să nu fie afectate, au fost amenajate poteci de vizitare din lemn, care străbat o parte din tinov şi oferă posibilitatea admirării micilor lacuri cu apă aproape neagră dar şi a spectaculoasei plante carnivore Roua Cerului sau a altor relicte glaciare.

‘Vă spun, este o altă dimensiune. Nu arătăm la turişti, dar aici trăieşte şi pedicuţa, adică lycopodium clavatum. Cei care cunosc puţină botanică ştiu că această plantă este medicinală dar este super ocrotită şi nu trăieşte oriunde. Este o plantă care regenerează organismul prin radiaţie, pune în mişcare tot sistemul imunitar’, explică Kerezsi Laszlo.

În rezervaţia de interes comunitar trăiesc şi 11 urşi, fără a-i deranja prea mult pe oameni, mai ales pentru că rangerii au grijă ca turiştii să nu lase în urma lor resturi alimentare şi nici să nu hrănească animalele.

Custodele povesteşte că au existat oameni de ştiinţă care au propus să se construiască un gard de sârmă ghimpată în jurul tinovului, pentru ca animalele- căprioare, mistreţi, urşi- să nu mai intre în zona respectivă şi să nu distrugă plantele rare. Kerezsi Laszlo se declară total împotriva acestei idei şi spune că animale şi oameni au trăit în comuniune de mii de ani şi că în zilele noastre doar cunoscând natura o poţi proteja. ”Le-am spus să nu se prostească pentru că iarna animalele sălbatice se adăpostesc acolo. Acolo găsesc hrană, frunze de merişor, ciuperci, fructe uscate. Ursul merge în tinov de milioane de ani şi nu au fost probleme. (…) Aşa este natura. Sunt hotărât împotriva celor care vor să facă enclavă în jurul rezervaţiei. Noi în aceşti 23 de ani am pus accent pe cunoaştere. Dacă cunoşti, şi să ştiţi că vin elevi foarte mulţi la noi, atunci începi să iubeşti şi apoi să protejezi. Deci, prin educaţie vrem să protejăm rezervaţia, nu prin forţă coercitivă’, afirmă custodele.

Amanita muscariana

Dragostea pentru natură şi pentru rezervaţia pe care o administrează a insuflat-o şi nepoţilor săi. Povesteşte că unul dintre nepoţi, când avea patru ani, le-a spus educatoarelor de la grădiniţă să nu-i mai lipească pe dulăpior fotografia cu ciuperca roşie cu buline albe pentru că aceasta este otrăvitoare.

”La patru ani, când i s-a lipit pe dulăpiorul de la grădiniţă o ciupercuţă cu pălărioară roşie cu buline albe a spus: Mie nu-mi trebuie amanita muscariana, pentru că ea conţine o substanţă neurotoxică’, povesteşte amuzat Kerezsi Laszlo.

Sania pe schiuri

Rezervaţia Lacu Sfânta Ana-Tinovul Mohoş este vizitată, anual, de câteva mii de persoane, numărul fiind influenţat atât de vreme cât şi de situaţia economică şi financiară a ţării. Teoretic, sezonul se încheie la finele lunii august, dar peisajul este splendid şi toamna, iar nenea Laci a inventat un sport pe care turiştii să-l practice iarna, dacă se încumetă să urce până la lac. Este vorba de sania pe schiuri, care are mare succes, în fiecare an.

”Am cumpărat 100 de schiuri second hand (au fost nişte canadieni care au spus- uite, românul, ce deştept e), am dat jos legătura şi am pus sania pe talpă de schi. Şi când vine turistul primeşte sania, iar tata, mama şi copilul urcă pe sanie şi coboară până la lac. Şi apoi vine Laci bacs cu maşini 4×4, îi leagă cu un lanţ şi îi tractează înapoi şi aşa mai rotunjim veniturile’, explică custodele.

Kerezsi Laszlo spune că nu şi-ar vedea viaţa decât acolo sus, în vârf de munte, chiar dacă au fost ierni când a stat înzăpezit timp de 21 zile, şi spune că dacă ar fi un conducătorul al religiilor ar organiza un pelerinaj la Sfânta Ana, ‘pentru că eşti mai aproape de Dumnezeu, pentru că peisajul şi aerul ionizat te fac să te simţi foarte bine şi pentru că este incredibil de frumos’.

AGERPRES

print

Share