Legalitatea acordării recompensei pentru Tezaurul dacic de la Mădăraş, pe rolul instanţei judecătoreşti

Muzeul Judeţean Mureş nu a reuşit să închidă achiziţia pentru Tezaurul dacic de la Mădăraş, constând din 14 piese întregi şi câteva fragmente de argint, întrucât în acest caz s-au efectuat cercetări cu privire la respectarea legii de către cel care l-a descoperit în anul 2014, iar instanţa nu s-a pronunţat încă referitor la legalitatea acordării recompensei.

‘Pentru Tezaurul dacic încă nu s-a închis achiziţia, pentru că nu e gata procesul. Încă nu s-a clarificat dacă până la urmă cei care l-au găsit au dreptul să primească recompense sau nu, având în vedere că descoperirea tezaurului, conform Parchetului, nu s-a efectuat în condiţii legale şi atunci statul poate să confişte aceste bunuri. Momentan tezaurul este la Muzeul Judeţean Mureş, nu este retrocedabil, se pare că proprietarul a făcut mai multe greşeli când l-a descoperit. Una a fost că s-a întors de mai multe ori la acest sit, fapt care nu este permis de lege. Din moment ce descoperă cineva o piesă de patrimoniu, trebuie să anunţe primăria pe raza căreia s-a făcut descoperirea, care trebuie să anunţe Direcţia Judeţeană de Cultură şi apoi Muzeul Judeţean. Nu au cunoscut, se pare, acest lucru. În fiecare an am prevăzut suma pentru recompensă în buget, însă nefiind clarificate în instanţă statutul şi condiţiile de identificare a pieselor, nu am avut dreptul să plătim. După ce se pronunţă instanţa, vom vedea dacă cel care l-a găsit va avea dreptul să primească despăgubirea sau nu’, a declarat marţi, pentru AGERPRES, Soos Zoltan, directorului Muzeului Judeţean Mureş.

Potrivit lui Soos, legea specifică în ce condiţii se pot da recompense pentru patrimoniul identificat, iar dacă acestea nu sunt respectate, atunci cel care a făcut descoperirea riscă o amendă sau chiar un dosar penal, în cazuri grave.

Directorul Muzeului Judeţean Mureş a spus că există cazuri în care s-a procedat legal şi a fost plătită recompensă pentru descoperire, un exemplu fiind o piesă extrem de valoroasă, Inelul roman cu camee roşie, care este acum în Expoziţia Aurul şi Argintul Antic al României.

‘În cazurile în care descoperirea este conform legii, nu este nicio problemă să oferim acea recompensă care e de 45% din valoarea pieselor. Scopul restricţiilor din lege este dat de faptul că 90% din siturile arheologice nu sunt cunoscute, multe nu au nicio evidenţă la suprafaţă, iar acum câţiva ani când s-a permis persoanelor private să deţină detectoare şi să cerceteze liber, în afara siturilor arheologice, s-au descoperit foarte multe piese importante. Din păcate majoritatea acestor persoane nu dispun de cunoştinţe arheologice şi se pierd foarte multe informaţii. În cazul oricărei descoperiri, inclusiv a tezaurului, cel care le descoperă, nu poate vinde piesele oricui, consimţământul Direcţiei Judeţene de Cultură’, a mai spus Soos.

Consiliul Judeţean Mureş a anunţat în 2014 că Tezaurul dacic din argint, de la Mădăraş, descoperit de către Ioan Gal, intră oficial în colecţia Muzeului Judeţean Mureş şi că a fost prevăzută deja suma pentru recompensă.

Detectoristul Ioan Gal, cel care a descoperit primul tezaur dacic de pe teritoriul judeţului Mureş, în vara anului 2014, în zona localităţii Mădăraş, declara atunci pentru AGERPRES că a decis să vândă Muzeului Judeţean Mureş piesele de argint, întrucât considera că acestea trebuie să îmbogăţească moştenirea arheologică a zonei.

Tezaurul descoperit de Ioan Gal cântăreşte 315 grame, cuprinde, potrivit inventarului, 11 fragmente de Torques Dacice din argint (coliere torsadate), şapte inele de buclă, trei cercei de argint şi două fragmente de sârmă de argint, toate confecţionate manual în Epoca Fierului.

Suma propusă pentru recompensă se ridica la circa 10.000 de euro.

‘Dacă găseşti ceva şi îţi stă gândul să te aventurezi asta nu-i recomandat pentru nimeni, pentru că a pleca cu ele din ţară e ca o trădare, e un lucru urât. Acum, oricât îţi dă muzeul, să fii mulţumit, pentru că ceea ce găseşti nu-i al tău, e al naţiei, e normal să rămână aici în ţară’, declara Ioan Gal, îmediat după descoperirea tezaurului.

Detectoristul a spus că niciodată un pasionat nu merge la întâmplare, ci în locuri despre care a citit în cărţi sau au fost însemnate pe hărţile vechi. Un ghid foarte bun, în viziunea lui Ioan Gal, este harta Jozefină din 1760, care arată drumurile comerciale, pădurile, popasurile şi zonele cele mai des frecventate, iar un detectorist are voie să inspecteze doar zone care sunt în afara siturilor arheologice.

AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.