Marea descentralizare

consiliuPe 11 decembrie, Curtea Constituţională se va pronunţa asupra sesizării depuse de parlamentarii PDL referitoare la Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică.

Marea descentralizare va aduce în primul rând o serie de instituţii în subordinea consiliilor judeţene şi primăriilor, iar secundar se vor licita o serie de posturi de conducere ce vor fi ocupate prin concurs.

Punctual

Curtea Constituţională a fost sesizată de către parlamentarii PDL asupra neconstituţionalităţii unora dintre prevederile Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului condus de premierul Victor Ponta.
Deputaţii şi senatorii PDL au arătat în sesizare că legea încalcă alineatele 1,3,4 şi 5 din articolul 1 din Constituţie, alineatul 1 din articolul 61 din legea fundamentală, alineatul 1 din articolul 102, respectiv articolele 120-122, 114 şi 136. De asemenea, aceştia au mai susţinut în cuprinsul sesizării că Guvernul nu îşi putea asuma răspunderea pe această lege şi au folosit pentru a-şi susţine acest punct de vedere chiar o decizie a Curţii Constituţionale din 2009 care statua că Guvernul îşi poate angaja răspunderea numai ca excepţie şi numai dacă structura majorităţii parlamentare s-a schimbat de la momentul alegerilor. Sesizarea PDL va fi dezbătută de judecătorii Curţii Constituţionale miercuri, 11 decembrie.

Ce prevede în general

Legea descentralizării, cum este cunoscută generic, modifică o serie de acte normative aflate în vigoare. Astfel, Legea finanţelor publice locale va cuprinde la articolul şase prevederile privind asigurarea veniturilor necesare pentru funcţionarea instituţiilor care sunt transferate la autorităţile publice locale. Adică acestea vor fi finanţate pe baza unor standarde de cost, dar până la momentul aprobării acestora, autorităţilor publice locale li se vor transfera de la bugetul de stat – potrivit anexei la legea bugetului pe 2014 – sumele prevăzute în bugetul pe anul anterior – 2013.
O altă lege modificată este Legea nr. 213 din 1998 privind bunurile proprietate publică. Astfel, la articolul 9 din legea mai sus-amintită, legiuitorul inserează un alineat doi care specifică, spre exemplu, că municipiul Tîrgu-Mureş poate solicita judeţului o clădire, iar transferul se va face prin aprobarea celor două foruri deliberative, adică Consiliul Judeţean, respectiv Consiliul Local Tîrgu-Mureş. Şi situaţia inversă este valabilă.

Agricultură de judeţ

Apoi se trece la legislaţia privind descentralizarea propriu-zisă. Primele instituţii vizate de transfer la unităţile administrativ-teritoriale judeţene sunt cele din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale. Astfel, direcţiile agricole şi pentru dezvoltare rurală trec în subordinea Consiliului Judeţean, care va prelua şi oficiile pedologice şi agrochimice judeţene, casele agronomului, camerele agricole judeţene. Vor rămâne în subordinea Ministerului Agriculturii însă unităţile fitosanitare. Legea mai prevede atribuţiile direcţiilor agricole, faptul că autorităţile judeţene pot stabili taxe şi tarife pentru serviciile prestate de direcţiile agricole şi că tot acestea vor stabili regulamentul de organizare şi funcţionare şi organigrama acestora, respectiv că şefii direcţiilor agricole vor fi desemnaţi prin concurs.
Ministerul Agriculturii va rămâne cu politicile şi strategiile naţionale în domeniu, respectiv cu inspecţia şi controlul, „în scopul aplicării unitare a politicilor şi şi a strategiilor naţionale şi comunitare, potrivit legii“.
Consiliul Judeţean preia mai multe bunuri aflate în proprietatea statului şi în administrarea ministerului, respectiv a Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Mureş, şi anume: clădirea de la Sângeorgiu de Mureş unde a funcţionat Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Mureş, o magazie fitosanitară din Tîrgu-Mureş, un grajd, casa portarului, beci combustibil, magazii şi altele din Luduş, magazii din Sărmaşu, Deda, Reghin, Tîrnăveni, Batoş şi altele, un atelier mecanic în Reghin şi multe alte bunuri imobile de mică valoare.

Ce mai revine judeţelor

La fel ca direcţiile agricole în subordinea Consiliului Judeţean va mai trece Direcţia Judeţeană de Cultură, iar principiile sunt aceleaşi. În lege special se mai precizează că monumentele istorice nu pot fi vândute, ci doar concesionate sau închiriate, iar clasarea monumentelor istorice rămâne ca atribuţie Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau comisiei zonale care se reorganizează pe lângă direcţia judeţeană de cultură, respectând procedura stabilită în prezenta lege. Pentru monumentele din clasa A, Ministerul Culturii va aviza înainte de eliberarea autorizaţiei de construire, a autorizaţiei de desfiinţare sau a altor autorizaţii pentru care este necesar avizul ministerului, iar pentru cele din clasa B – direcţia de cultură judeţeană va elibera avizul. În cazul direcţiei de cultură, Consiliul Judeţean nu preia nicio clădire pentru că în Tîrgu-Mureş aceasta îşi desfăşura activitatea în clădirea Palatului Culturii care este deja în patrimoniul judeţului.
Consiliul Judeţean se va ocupa şi de Casa Corpului Didactic şi de Palatul Copiilor, astfel că va prelua toate clădirile acestora din Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Sovata, Luduş şi Reghin, în timp ce municipiului Tîrgu-Mureş îi revine sala de sport a Clubului Sportiv Şcolar. În rest şi aici vor trebui organizate concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere.
Tot consiliul judeţean va prelua Agenţia pentru Protecţia Mediului – cu tot cu sediul administrativ, laboratorul cu tot cu echipamentele din dotare, cele patru staţii de măsurare a calităţii aerului din Tîrgu-Mureş, Luduş şi Târnăveni, echipamentele IT şi de comunicaţii -, precum şi Agenţia Judeţeană pentru Acvacultură şi Pescuit cu cele aproape 68 de ha din Pogăceaua, precum şi ferme piscicole din Fărăgău, Glodeni, Iernut, Miheşu de Câmpie, Sânger, Tăureni, Voivodeni şi Zau de Câmpie.
Consiliul Judeţean va primi în subordine Direcţia de Sănătate Publică Mureş. Cu excepţia atribuţiilor de control, inspecţie şi laborator care rămân la Ministerul Sănătăţii. Cu toate acestea, inclusiv laboratoarele din Tîrgu-Mureş şi Reghin trec la Consiliul Judeţean care le va administra şi întreţine.
Direcţia de Tineret şi Sport trece la Consiliul Judeţean, în timp ce casele de cultură ale studenţilor, sălile de sport şi cluburile sportive trec la Consiliul Judeţean, respectiv la Consiliile Locale. Astfel, Consiliul Judeţean preia Tabăra Răstoliţa, în timp ce Municipiul Tîrgu-Mureş prin Consiliul Local Tîrgu-Mureş va prelua bazinul olimpic de înot descoperit din Aleea Carpaţi – Ştrandul 1 Mai -, pista de role de la aceeaşi adresă şi baza nautică de pe strada Insulei.
Şi în privinţa tuturor acestor instituţii care se descentralizează, autorităţile în subordinea cărora trec se vor ocupa de regulamentul de organizare şi funcţionare, organigramă, organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi vor stabili taxe şi tarife privind serviciile prestate.
Timpul va dovedi dacă într-adevăr această descentralizare operată sub umbrela vicepremierului Liviu Dragnea va spori doar puterea preşedinţilor de CJ şi primarilor, respectiv că va genera numiri discreţionare, pe bază de carnet de membru, la conducerea instituţiilor publice ce se vor descentraliza şi nu pe baza competenţelor.

Scandalul bazei sportive din Parcul Municipal

Dacă asupra celor de mai sus nu a prea comentat nimeni cui revin, în afara democrat-liberalilor care au atenţionat asupra transformării şefilor judeţilor în baroni locali, totuşi dispariţia din anexe a unor clădiri a înfierbântat spiritele la Tîrgu-Mureş.
Astfel, în proiectul de lege iniţiat de Guvern, potrivit anexei nr. 8, tot municipiului îi revenea Sala Sporturilor, sala de lupte libere, precum şi terenul de handbal cu peluze. Patinoarul din Parcul Municipal nu a intrat în discuţia Guvernului pentru a fi cedat municipiului sau cel puţin noi nu l-am regăsit că ar fi fost cuprins undeva. De la momentul înregistrării proiectului de lege în 15 noiembrie, şi până la cel al trimiterii spre promulgare preşedintelui României a legii în 24 noiembrie, aceste imobile au dispărut din anexa nr. 8. Amendamentul privind rămânerea Sălii Sporturilor la Ministerul Tineretului şi Sporturilor i-a aparţinut deputatului Borbély László. Motivaţia a fost că sunt necesare sume substanţiale pentru reparaţii capitale, bani pe care municipiul nu i-ar avea. Acum dincolo de acest argument, războiul dintre deputat şi primarul Dorin Florea este binecunoscut, astfel încât nu ne-am mira ca amendamentul să fi avut şi un substrat emoţional.
Imediat după ce legea a trecut, la Tîrgu-Mureş, la Parcul Municipal, Platoul Corneşti şi Centrul Cultural Mihai Eminescu au apărut bannere pe care scria, în limbile române şi maghiară, „Oraş pedepsit de deputaţii Kelemen Hunor şi Borbély László”. Deputatul a sesizat Poliţia Locală şi Primăria Tîrgu-Mureş solicitând îndepărtarea bannerelor care încălcau un articol din Noul Cod Civil privind respectarea dreptului la demnitate.
Poliţia Locală a identificat autorul – numele a rămas însă confidenţial – şi l-a amendat cu 2500 de lei, îndepărtând şi bannerele considerate denigratoare de către deputatul Borbély László”.

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.