Masacrul de la Sărmașu

1Autoritățile orașului Sărmașu de Câmpie au organizat, la finalul săptămânii trecute (24 aprilie), un colocviu pe tema masacrului de acum 70 de ani de la Sărmașu de Câmpie, în care au fost uciși de horthyști, într-o singură noapte din 1944, 126 de evrei (31 de bărbați, 52 de femei și 43 de copiii), precum și 39 de români. Aceste tragice evenimente au avut loc în perioada 5 septembrie – 10 octombrie 1944, când Sărmașu s-a aflat, timp de 35 de zile, sub ocupația invaziei ungare horthyste.
„Întreaga acţiune se vrea ca o rememorare a evenimentelor de la Sărmaşu de Câmpie, din perioada 5 septembrie – 10 octombrie 1944, care timp de 35 de zile s-a aflat sub ocupația invaziei ungare horthyste. În aceste zile și nopţi, jandarmii unguri cu pene de cocoş şi Gărzile Naţionale Maghiare, sub conducerea căpitanului de jandarmi Láncz László, au împuşcat 126 de evrei și 39 de români din zonă, militari luaţi prizonieri de război din luptele de pe aliniamentul Oarba de Mureş-Luduş-Gheja-Cheţani”, au precizat organizatorii.

126 din 7.000

Trupele de jandarmi maghiare, sprijinite de localnici din cadrul Gărzii civile maghiare, sunt considerate responsabile pentru unul din cele mai ample masacre din această parte a țării. Mărturiile culese de la cei care au reconstituit crimele sunt cutremurătoare: de la copii îngropați de vii până la evrei puși să sape gropile comune.
Fenomenul din Sărmașu se integrează în fenomenul general al deportării evreilor din Mureș, eveniment care, în curând, va împlini 70 de ani. Atunci, peste 7.000 de evrei din Mureș au fost duși în lagăre de exterminare, inclusiv la Auschwitz.

Invitați

„Colocviul istoric susținut la Casa de Cultură din Sărmaşu s-a intitulat „Masacrul de la Sărmaşu de Câmpie. 70 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de nord”. La eveniment au fost invitaţi să ţină prelegeri distinse personalităţi din domeniul istoriei, educaţiei şi culturii din judeţul Mureş, precum şi invitaţi ai reprezentanţilor comunităţii evreieşti din România. Manifestarea a fost organizată de Fundația Asturian, Parohia Ortodoxă din Sărmașu și Primăria Sărmașu, în frunte cu primarul Ioan Mocean. Moderatorul evenimentului a fost Ioan Astăluş, președintele fundației Asturian.

Printre participanții la colocviu s-au numărat: profesorul și publicistul Nicolae Balint, Lazăr Lădariu – redactorul-șef de la Cuvântul Liber, prof. de istorie Ioan Porin, primarul Ioan Mocean (care a ținut cuvântul de salut și a realizat o scurtă prezentare a Sărmașului n.r.), directorul adjunct al Liceului Teoretic „Samuil Micu” din Sărmașu – Oana Mititean, profesorul de istorie din Sărmașu – Radu Tolan, preotul protopop onorific Ilie Bucur Sărmășanul, preotul paroh Daniel Camară, profesorul de istorie Ioan Candale”, a precizat primarul ing. Ioan Mocean.
La eveniment au mai participat și un grup de studenți masteranzi de la Cluj care au un proiect de istorie orală la Sărmașu despre al doilea război mondial și vor realiza o serie de interviuri cu veterani și văduve de veterani de război.
Un moment emoționant a fost reprezentat de discursul a doi veterani de război care și-au prezentat experiența de pe front: Mihai Mureșan (96 de ani) și Filip Tușinean (92 de ani).

Titi DĂLĂLĂU

print
Share
0 comments on “Masacrul de la Sărmașu
  1. ember spune:

    Va rog sa aveti grija de modul de exprimare: invazie ungara horthysta, jandarmii unguri, localnici din cadrul Gărzii civile maghiare…
    Orice genocid este inuman, de nepermis,si de condamnat, insa – Precum nici nazismul nu are nationalitate – nu cred, ca este binevenit accentuarea faptului, ca crime au fost comise de persoane de etnie maghiara. Mai ales, ca comemorarea a fost organizata intr-un oras, in care bustul lui Antonescu – tot vinovat de deportarea si uciderea evreilor si a romilor – este amplasat in curtea parohiei Ortodoxe…

    Ar fii bine sa scapam de aceasta abordare gresita a istoriei, in care o natiune este facut vinovat colectiv pentru anumite evenimente negative.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.