«

»

Mâța Vinerii și Doina Rusti, la Sighișoara

În data de 22 martie, Doina Rusti a fost prezentă în Sighișoara unde și-a lansat romanul „Mâța Vinerii”, o imixtiune de poveste istorică și balcanologie lingvistică. Lansarea cărții s-a desfășurat în Amfiteatrul Colegiului Național „Mircea Eliade”, iar profesorul de limba și literatura română Alina Cordoș a prezentat-o pe Doina Rusti drept una dintre cele mai „pregnante voci literare feminine a epocii noastre”.
Doina Rusti a vorbit la Sighisșoara despre legătura sa cu opera lui Mircea Eliade, despre cartea inițiatică ce a avut legătură cu opera scriitorului „Dicționar de simboluri Mircea Eliade”, care a lansat-o în lumea literară și aceasta în contextul în care întâlnirea s-a desfășurat la colegiul ce poartă numele scriitorului.
Recenzia cărții „Mâța Vinerii” a fost realizată de profesorul Felicia Cismaș, aceasta declarând că a fost efectiv fascinată. Romanul poate fi găsit și în librăriile sighisorene.
Un astfel de titlu stârnește deopotrivă zâmbete și curiozitate. Ce-o fi oare cu mâța asta? Cel puțin așa m-am întrebat eu când am auzit prima oară titlul acestei cărți, dar și când aceasta a ajuns oarecum din întâmplare în mâinile mele și am avut senzația, ulterior, în ton cu atmosfera magică a romanului, că nu eu am ales să citesc, ci am fost aleasă pentru a citi, fără să intuiesc la început că voi sta lipită de paginile sale preț de-o zi ca să aflu ce și cum e cu această mâță care nu e chiar ceea ce ați putea crede la o primă vedere…

„Mâța Vinerii” are ca fundal…

… „Bucureștiul fanariot, acțiunea se desfășoară pe vremea lui Pazvante Chioru, dacă e să ne referim la principalele întâmplări care sunt evocate de la o distanță de treizeci de ani, când toate par a fi fost acoperite de uitare, o dată cu schimbarea vremurilor și a chipului orașului…
Izgonită din București de ciuma lui Caragea, cea care i-a ucis părinții, Mâța Vinerii trăiește vreme de câțiva ani în Șcheii Brașovului, inițiindu-se în tainele oculte ale neamului său și, la doar paisprezece ani, ia calea Bucureștiului, pentru a-și împlini destinul, urmând cu sfințenie îndemnul bunicii sale Maxima de a nu-și dezvălui adevăratul nume nici cu prețul vieții. Moartea bântuie în urma și înaintea sa, în jurul său, cotropind peisajul pitoresc în care poposește și în care își caută fără prea mare succes casele de demult, de pe strada cu nume misterios – Murta. Obiect al unei profeții catastrofale pentru oraș, Mâța Vinerii se străduiește să-și ascundă identitatea și să răzbată prin tumultul încercărilor pe care destinul i le pune în cale – moartea unchiului, singura rudă pe care o mai avea și singurul care îi putea dezvălui tainele lui Sator, duhul înspăimântător în care de-a lungul veacurilor, neamul său a crezut orbește, dispariția Cărții bucatelor rele, sticla cu dop în formă de nas păstrătoare a unei otrăvi cumplite, fiorii dragostei în van râvnite și, mai mult decât orice, păstrarea libertății într-o lume împovărată de biruri și de o orânduire nedreaptă, aservită nu atât turcilor, cât banilor.
…Romanul Doinei Ruști ne aduce aproape stafii ale trecutului, fascinante, iar poveștile lor captivante ne atrag într-un univers culinaro-magic nespus de ispititor. Păcat că unele ingrediente sunt trecute sub tăcere, acea tăcere care acoperă atât de sublim vremurile demult apuse și fără de care acestea n-ar mai fi atât de incitante pentru noi, cei de azi”.

Cristina Vancea

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.