Meritul Cultural Etnografic pentru Rafila Moldovan, care şi-a transformat casa în muzeu

rafila

Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş i-a conferit, vineri, Rafilei Moldovan, cunoscută drept tanti Rafila din satul Idicel Pădure, titlul Meritul Cultural Etnografic, colecţionar, meşter şi rapsod popular, pentru implicarea sa în salvarea şi promovarea portului tradiţional românesc din această zonă.

Titlul Meritul Cultural Etnografic a fost decernat în cadrul deschiderii Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice ‘Condiţia şi rolul femeii în societatea tradiţională/rurală (sec. XIX-XXI)’, organizată de Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş.

Muzeograful Dorel Marc a declarat că este o datorie a specialiştilor etnografi să omagieze oameni ca Rafila Moldovan, un adevărat colecţionar, care, prin eforturi proprii, şi-a transformat casa în care locuieşte în muzeu de etnografie. Tot prin eforturi proprii, Rafila Moldovan a organizat la casa-muzeu din Idicel Pădure numeroase festivaluri etnografice şi manifestări menite să scoată în evidenţă importanţa păstrării portului popular tradiţional.

‘Noi, oricât ne-am strădui într-un muzeu, în oraş, să valorificăm patrimoniul etnografic pe care îl deţinem, facem nişte artificii. Locul unui astfel de patrimoniu este în satul din care provine şi ceea ce face Rafila Moldovan ne ajută să punem într-un context autentic această creaţie populară’, a arătat Dorel Marc.

Muzeograful i-a mulţumit Rafilei Moldovan pentru efortul pe care îl depune şi a solicitat Consiliului Judeţean Mureş să se implice în spijinirea meşterilor tradiţionali, astfel încât aceştia să poată participa la expoziţii fără a mai fi nevoiţi să îşi vândă bunuri din case sau din gospodării, aşa cum se întâmplă în prezent.

La 77 de ani, tanti Rafila – care a rămas văduvă, cu trei copii mici, de la vârsta de 36 de ani – este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai îndrăgiţi meşteri populari din judeţul Mureş, care se implică voluntar în salvarea porturilor populare româneşti din zona Văii Mureşului Superior.

Meritul Rafilei Moldovan este cu atât mai mare, cu cât a reuşit să salveze şi să poarte cu mândrie o cătrinţă cu trup vânăt, specifică acestei zone etnografice, unicat în ţară, cătrinţă care a fost martoră la două războaie mondiale şi la toate tragediile produse de acestea. Cătrinţa cu trup vânăt purtată de Rafila Moldovan în timpul ceremoniei de la Târgu Mureş nu mai poate fi reprodusă de niciun meşter popular, întrucât nu mai există materialele din acea perioadă.

‘Nu m-am gândit niciodată că o femeie atât de modestă, de la ţară, pentru pregătirea de şapte clase să stau în faţa dumneavoastră şi să primesc această mare distincţie. Pentru mine e o valoare foarte mare. (…) Am gândit că e bine să păstrez rădăcinile neamului românesc pentru că, treptat-treptat, se deteriorează, se pierd. Dar mie îmi place să mă port aşa cum m-am purtat de când m-a născut mama. Pentru mine opinca, haina de la ţară ţesută de mine e cea mai mare valoare. Nu are nimeni atâţia bani ca să plătească valoarea sentimentală a acestei cătrinţe (o cătrinţă cu trup vânăt, de peste un secol şi jumătate, n.r.), care a fost a străbunicii mele. Nu îmi găsesc cuvintele, am emoţii că nu vă puteţi da seama, sunt o ţărancă şi aşa o să mor’, a declarat Rafila Moldovan în timpul ceremoniei.

AGERPRES

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.